Deșeurile medicale îi îmbogățesc pe unii și îi îmbolnăvesc pe alții. În timp ce firmele private știu că "banii n-au miros" și fac profit serios din gunoaiele spitalelor, Ministerul Sănătății pare să nu se vindece din boala tipic românească "Las-o, mă, că merge așa!". De cinci ani se chinuie să elaboreze Planul de Gestionare a Deșeurilor Medicale care, culmea, trebuia întocmit în baza propriului Ordin dat în 2012. Și care îi obliga să impună niște norme clare, în acord cu cele europene, în decurs de un an. Aceasta este încă o dovadă că, în România, legile sunt făcute pentru a fi încălcate. Chiar și Curtea de Conturi a tras un semnal de alarmă că pierdem bani europeni din lipsa unei legislații coerente.
Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a recunoscut că abia acum, din mandatul lui, specialiștii din minister împreună cu cei ai Institutului Național de Sănătate Publică lucrează la o formă finală a Planului de Gestionare a Deșeurilor Medicale. Acesta ar urma să fie avizat de Ministerul Mediului și inclus, apoi, în Planul și Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor.
Noul regulament prevede, printre altele, o eficientizare a bazei naționale de date a deșeurilor medicale și îmbunătățirea procesului de monitorizare, dar și reducerea cantității de deșeuri periculoase din spitale.
"Noi avem o componentă cu privire la gestionarea deșeurilor medicale și avem două ordine de ministru în lucru, în curs de revizuire pe această temă. Practic, urmează să se adauge acest Plan în Strategie", a spus ministrul Sănătății, Florian Bodog.
Planul de Gestionare a Deșeurilor ar fi trebuit întocmit încă de acum cinci ani, așa cum prevede Ordinul 1.226 din 2012, act normativ elaborat pe vremea ministrului Eugen Nicolăescu. Comisia Europeană ne-a păsuit până la sfârșitul acestui an.
În ceea ce privește documentele care stau la baza întocmirii Planului de Gestionare a Deșeurilor medicale, este clar că Florian Bodog nu a găsit mai nimic în minister. Asta, însă, nu pare să-l îngrijoreze deloc pe șeful de la Sănătate, care oricum nu vede graba cu care trebuie să răspundem cerințelor europene.
"În mod normal, cred ca acest ordin este aproape la zi, dar sunt reglementări care apar și asta este motivul pentru care avem în vedere reviziurea legislației", spune Florian Bodog.
Nu doar că legislația nu este la zi de vreo cinci ani, însă autoritățile știu că există și un scenariu sumbru potrivit căruia România ar putea risca sancțiuni mari. În ceea ce privește legislația pe mediu, ar fi a doua oară când se declanșează procedura de infrigement, prima oară din cauza gropilor de gunoi. 19 dintre ele ar fi trebuit închise până în 2009, însă cei care au deținut afacerile nu mai sunt de găsit. Iar statul nu are bani pentru executarea unor astfel de lucrări. Și pentru asta, Bruxelles-ul ne-a dat ca termen sfârșitul acestui an.
"UE consideră oligațiile asumate pe fiecare directivă în parte, le inventariază și în momentul în care, după niște notificări prealabille, nu ne conformăm, riscăm într-adevăr noțiunea de infrigement", a declarat Marian David, director Garda de Mediu.
Întrebat ce presupune această sancțiune, acesta a replicat: "O amendă cu o valoare destul de semnificativă, zilnică. Aproximativ 200.000 de euro pe zi. Deci în momentul ăsta este dosar, este acțiune înregistrată dar nu s-a dat nicio hotărâre."
Pe asta pare să mizeze și autoritățile române. Pe clemența liderilor europeni. De vreme ce nimeni și nimic nu-i poate scoate din ritmul lor de lucru.
Încă de acum doi ani, Curtea de Conturi atrăgea atenția șefilor din Sănătate că România nu are un plan de gestionare a deșeurilor medicale, plan care ar fi trebuit introdus în Strategia Națională a Deșeurilor 2014-2020. Din acest motiv, țara noastră a pierdut 17 milioane de euro, bani din fonduri europene.
La capitolul investiții păguboase, Curtea de Conturi arată din nou cu degetul către Ministerul Sănătății, care în urmă cu mai mulți ani a cumpărat peste 100 de echipamente medicale care au costat mai bine de 10 milioane de euro. Aceste echipamente nu au funcționat niciodată la capacitate maximă, altele nu au funcționat deloc, în timp ce unele nu au primit decât târziu autorizația de mediu. Dacă de exemplu, la doar 4 spitale din țară s-ar fi folosit aceste echipamente, s-ar fi făcut o economie de 600.000 de lei, bani care nu ar mai fi mers către firmele private, iar investiția ar fi fost amortizată.
Faptul că achizițiile nu au fost deloc inspirate o recunoaște chiar și actualul ministru.
"Eu, cand am fost manager de spital, și eu am avut un astfel de echipament la spitalul din Oradea. A fost pus în funcțiune și a funcționat până în 2014, dacă nu mă însel dar... Nu a funcționat în parametrii niciodată. De ce? Nu știu! Tot timpul avea probleme, fie probleme la produsul pe care îl scotea, nu era perfect steril. Avea nevoie de foarte multe revizii, de foarte multe reparații. Asta cred că a fost problema la toate spitalele", spune acesta.
Costurile pe care spitalele le plătesc către firmele private pentru colectarea, transportul, tratarea și distrugerea deșeurilor medicale sunt substanțiale. De exemplu, la Spitalul Universitar, cel mai mare din Capitală, se colectează lunar 24.000 de kilograme de deșeuri medicale, adică seringi, pansamente, fiole, și diverse părți din corpul omenesc. Acolo firma care asigură serviciile încasează peste 10.000 de euro, pentru că un kilogram de deșeuri este decontat cu 2,07 lei. Din cauza intereselor financiare, sunt și spitale care nu vor să raporteze Direcțiilor de Sănătate Publică care este cantitatea colectată, deși au obligația de a face acest lucru lunar.
15% din unitățile sanitare au precizat că pentru un kilogram de deșeuri periculoase medicale plătesc peste 5 lei, iar un procent de 38% din unități plătesc mai puțin de 5 lei pe kilogram. Un procent de 12% din unitățile sanitare au precizat că aceste informații sunt confidențiale și, ca urmare, nu au furnizat date. Restul de 35% din unitățile medicale existente la nivel național nu au completat rubrica.
La nivel național, 53 de firme private au fost autorizate pentru a desfășura activități referitoare la gestionarea deșeurilor medicale. 9 dintre acestea în București și Ilfov. Când vine vorba despre câștigarea unor achiziții publice, lucurile stau diferit. În Capitală, de exemplu, o singură firmă, Stericycle, are contracte cu toate spitalele de stat de unde colectează deșeuri medicale periculoase, fiind singura care deține un incinerator la periferia orașului.
"Cu siguranță este o afacere pentru că cine prestează o astfel de activitate, o prestează cu un scop economic", mai spune ministrul.
Cum se fac afacerile pe piața deșeurilor medicale, dar și care sunt controversele legate de activitatea prestată de firmele private, veți afla într-un nou episod marca Realitatea TV.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Operatori: Răzvan Bordei, Laurențiu Langa, Mihai Angiu
Montaj: Beatrice Mihalache
