Cum încearcă Ucraina să atragă România și Polonia în războiul său cu Rusia

Lipsită de mijloace antiaeriene suficiente pentru a se proteja de potopul de foc rusesc, Ucraina își presează aliații să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său cu ajutorul unor sisteme antiaeriene desfășurate în Polonia și în România, pentru a crea astfel un scut aerian care să protejeze industria, infrastructura energetică și populația civilă, relatează vineri AFP, informează Agerpres.

"Nu înțeleg de ce NATO nu desfășoară baterii Patriot de-a lungul graniței poloneze. La urma urmei, rachetele rusești au intrat deja în spațiul aerian polonez și românesc. Acest lucru ar proteja granițele Poloniei și României și ar crea o zonă sigură în vestul și sudul Ucrainei', susține deputatul ucrainean independent Oleksii Goncearenko.

"În sectorul energetic, situația este extrem de dificilă" în urma bombardamentelor rusești, avertizează un înalt oficial de securitate ucrainean, care se teme că va fi tot mai greu pe măsură ce se apropie iarna.

"Sunt în desfășurare discuții" cu aliații occidentali despre această "zonă de interdicție aeriană" deasupra vestului Ucrainei, dar "nu este o decizie ușor de luat", explică același oficial. Țările occidentale au grijă să nu se implice frontal împotriva Rusiei, ceea ce "face ca procesul să fie lent și discret", adaugă el.

Urmează summitul NATO

Subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO de la Washington la începutul lunii iulie, potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanicina. "Facem tot ce putem să mobilizăm suficientă apărare antiaeriană pentru a permite țării să continue să funcționeze pe tot parcursul acestui război", a declarat ea.

Această cerere a fost repetată de mai mulți oficiali civili și militari ucraineni întâlniți de AFP la Kiev, în cadrul unei vizite organizate de Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI) și think tank-ul ucrainean New Europe Center.

Ideea creării unui scut aerian care să protejeze Ucraina de atacurile cu drone și rachete rusești a fost avansată inițial de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după atacul Iranului asupra Israelului în aprilie.

Israelul a doborât în acel atac 99% din dronele și rachetele iraniene, beneficiind și de ajutorul aliaților săi, în special SUA, dar și Marea Britanie și Franța, ale căror avioane de luptă au acționat pentru doborârea acestor ținte, la operațiunea de respingere a atacului participând de asemenea nave militare americane echipate cu sisteme anti-rachetă.

Cererea lui Zelenski

Ulterior, președintele ucrainean a sugerat că un sistem similar ar trebui replicat de asemenea pentru apărarea Ucrainei și că aliații occidentali ar trebui să ofere țării sale același nivel de asistență militară pe care-l oferă Israelului.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kouleba s-a lansat și el în dezbaterea pe acest subiect la sfârșitul lunii mai, invocând că "nu există niciun argument juridic, de securitate sau moral care să-i împiedice pe partenerii noștri să doboare de pe teritoriul lor rachete rusești deasupra teritoriului Ucrainei", dar fără a detalia modalitățile acestui scenariu.

Președintele Zelenski cere insistent de mai multe luni sisteme antiaeriene suplimentare, mai ales cel puțin încă șapte baterii Patriot, dar țările ce dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naționale de apărare antiaeriană.

România a făcut cadou un sistem Patriot

Totuși, România tocmai a promis că îi va dona un sistem Patriot, iar Statele Unite au decis să suspende mare parte din contractele externe pentru a furniza cu prioritate Ucrainei rachete antiaeriene timp de șaisprezece luni, astfel încât armata ucraineană să-și poată reface stocurile.

În acest timp, jumătate din capacitatea națională de producție de energie electrică a Ucrainei a fost distrusă în atacurile rusești cu drone și rachete din ultimele luni. În fiecare săptămână, rachetele și dronele rusești lovesc rețeaua energetică ucraineană, provocând întreruperi zilnice de curent care afectează aproape întreaga populație.

După ce din octombrie 2022 a bombardat luni la rând rețelele de distribuție a energiei ucrainene, Rusia se concentrează acum pe distrugerea instalațiilor de producție, care sunt mult mai scumpe și necesită ani de zile pentru a fi reparate. Moscova țintește și rezervele de energie ale țării, dorind să lovească inclusiv un depozit subteran de stocare a gazelor aflat la trei kilometri sub pământ în vestul Ucrainei.

Cel mai recent atac rusesc cu drone și rachete a avut în urmă cu o săptămână, acesta fiind, potrivit Moscovei, o acțiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în fața acțiunilor ofensive desfășurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.