Culisele statului paralel. Cum au învins birocrația și incompetența afacerile cu bani europeni

Aroape 49 de milioane de euro, din care 25 milioane fonduri nerambursabile, s-au pierdut doar la proiectele pentru creșterea și îngrășarea porcului, pe Măsura 121 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007- 2013. Asta după ce, din 147 de proiecte depuse, 69 au fost refuzate. Pe aceeași măsură s-au mai pierdut investiții de nu mai puțin de 237 milioane de euro. Printre sutele de ocazii pierdute de a investi cu cap banii europeni se numără și proiectul depus de Al-Mara SRL din Craiova care avea ca obiectiv construirea unui adăpost pentru îngrășarea porcinelor în comuna Leu din județul Dolj. În iunie 2009 societatea a semnat contractul de finanțare cu Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, acum Agenția pentru Investiții Rurale (AFIR), iar Guvernul României i-a îndrumat pe aplicanți să meargă la Exim Bank pentru a obține creditul cu garanție în numele statului și, implicit, fondurile europene nerambursabile.

După 20 de zile de la data aprobării scrisorii de garanție, Comitetul Interminesterial de Finanțări, Garanții și Asigurări i-a comunicat beneficiarului, fără niciun argument, că a respins cererea de Garanție Bancară. Rezultatul: proiectul pe fonduri europene nerambursabile nu a demarat nici până astăzi. Apoi, inginerul care a demarat proiectul a depus o plângere penală împotriva Ministerului și a membrilor comitetului. Acuzația este de abuz în serviciu contra intereselor publice și persoanelor. Potrivit unei ordonanțe, acest comitet nu are dreptul să respingă sau să aprobe, ci doar de a examina și aviza emiterea de garanții de stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici și subîmprumuturile acordate de Ministerul Finanțelor. Al-MARA SRL, potrivit celor scrise în plângere, a înregistrat o pierdere de 700.000 euro, bani neramburasbili de la UE.

Un alt caz care arată clar cum legislația neclară sau schimbată haotic poate îngropa afaceri peste noapte este al societății SC Liance SRL care a primit o finanțare nerambursabilă din fonduri europene pentru construirea unei pensiuni turistice, în localitatea Mahmudia, județul Tulcea. În 2009, Ministerul Agriculturii a interzis pescuitul pe timpul nopții în Delta Dunării, care, până atunci, era o activitate de turism recunoscută. Mai mult, în 2011, s-a constituit Rezervația Biosferei Delta Dunării, care prevedea că „desfășurarea activităților de vânătoare pe teritoriul rezervației este interzisă”. Fără niciun avertisment, investitorii din Deltă s-au văzut într-o mare încurcătură pentru că cei mai mulți turiști mergeau acolo pentru pescuit și vânătoare. Drept urmare, au scăzut fondurile pentru obiectivele din contractul de finanțare semnat cu statul român. Astfel, în acest caz, o investiție prezentată și aprobată ca fiind cu caracter permanent a putut fi exploatată doar parțial-sezonier. Între timp, societatea a dat faliment.

Mai mult, potrivit jurnaliștilor de la Evenimentul Zilei, există bănuiala că Guvernul, prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit (APDPR), în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a cofinanțat afacerile, dar nu din bani de la bugetul național, ci jucându-se cu aplicarea unui curs valutar neconform, în afara legii, în detrimentul a mii de firme beneficiare ale banilor europeni nerambursabili.

Totul a ieșit la iveală atunci când Alfred Gabriel Paraschiv, în calitatea de administrator al Liance Tour SRL, a reclamat executarea de către APDPR a contractului pe care îl semnase în valoare de 200.000 de euro - bani nerambursabili, pentru construcția pensiunii din Delta Dunării. Guvernul se obliga să participe cu 20 la sută din suma totală, prin APDPR, iar Comisia Europeană restul. Atât investitorul cât și comisia ar fi fost victimele statului român, care, prin practicarea a două cursuri de schimb, în loc să dea 40.000 de euro, a contribuit doar cu 1.671 euro. În replică, reprezentanții AFIR au precizat că dispozițiile contractului de finanțare sunt în acord cu toate prevederile regulamentelor comunitare și cu cele naționale.

Astfel, mai arată aceeași anchetă, prin folosirea a două cursuri de schimb, APDPR a scăzut drastic banii nerambursabili care ar fi trebuit să ajungă în conturile firmelor care au participat la Programul Național pentru Dezvoltare Rurală. În acest fel, ar fi rezultat diferențe majore de fonduri între ce a transmis Comisia Europeană Agenției de Plăti și ceea ce a ajuns efectiv la beneficiarul de proiect prin neaplicare cursului de schimb valutar prevăzut de art. 13 aliniatul 2 din Regulamentul Comisiei Europene numărul 883/2006, respectiv diferențe de 15,65% din valoarea angajată. Dacă extrapolăm la un număr mare de firme beneficiare este posibil să rezulte miliarde de euro, bani care nu se știe încă în buzunarele cui au intrat.

Mai mult, Daniel Udrescu, un reputat expert și auditor, descrie într-un articol cum ar fi fost manipulat cursul valutar și aplicat neconform cu legea. ,,Fosta APDRP a stabilit contractele în lei la un curs istoric la data depunerii studiului de fezabilitate, ținând contabilitate dublă, de fapt, o evaziune fiscală și delapidare. Cu beneficiarii de proiect a ținut o contabilitate la cursul neconform cu legislația Uniunii Europene, ceea ce intră în domeniul penal al infracțiunilor de fals, uz de fals, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală", susține acesta. Pierderile suferite de client din diferențele de curs valutar sunt enorme, mai scrie Daniel Udrescu. Potrivit acestuia, aspectul nu a fost investigat de OLAF și nici de DNA, iar aceste contracte ar putea fi o bombă cu ceas.