Cu toate acestea, protejarea liliecilor, a urșilor și a unor specii de pești s-a numărat printre motivele controversate pentru care mai multe proiecte de amploare derulate în județul Hunedoara au fost blocate, suspendate sau întârziate.
O colonie de lilieci descoperită într-o peșteră de pe dealul satului Șoimuș a întârziat cu aproape trei ani finalizarea lucrărilor a 22 de kilometri din Autostrada Lugoj – Deva. Lucrările pe acest lot al autostrăzii A1 au început în primăvara anului 2014.
Timp de un an, peștera a fost monitorizată de specialiști, care au concluzionat că aici ajung lilieci din specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecție. A fost nevoie însă de noi avize de mediu și de construcție, pentru continuarea lucrărilor, obținute abia la începutul anului 2017.
Mai puțin de 10 lilieci au fost luați din grotă în septembrie 2017, iar la scurt timp a început nivelarea versantului.
Și peștii din Crișul Alb au pus probleme în construirea barajului început în urmă cu aproximativ 35 de ani.
Reprezentanții unui ONG au arătat, în instanță, că nu există studii de mediu cu privire la proiect și că lucrările vor duce la deteriorarea râului în care trăiesc șapte specii de pești. Statul român a alocat până în prezent peste 148 de milioane de lei pentru realizarea investiției, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.
Și astfel, aparent, nu lipsa fondurilor a fost principala cauză a eșecului construcției infrastructurii rapide în România. Începând cu 2013, sistarea lucrărilor pe alte tronsoane din autostrada Lugoj – Deva au fost puse pe seama „tunelurilor” pentru urși. Valoarea estimată a contractului pentru lucrări a fost între 2,28 și 2,59 miliarde de lei.
Și gândacul cafeniu a pus probleme constructorilor pe alte tronsoane mari de șosele.
De asemenea, ani de zile organizațiile de mediu au blocat în instanță și construirea mai multor hidrocentrale din țară pe motiv că acestea distrug habitatul natural.
Este vorba despre cea de la Bumbești-Livezeni. Finalizate în proporție de 90%, lucrările au fost oprite în 2017 de Curtea de Apel București, la solicitarea mai multor ONG-uri de mediu.
Blocată de ONG-uri, România pierde șansa dezvoltării hidroenergiei, în timp ce Europa construiește 9.000 de hidrocentrale.
