Cum a motivat CCR decizia în dosarul Belina

"Aşadar, Curtea reţine că, de principiu, competenţa cercetării legalităţii actelor administrative aparţine instanţei de contencios administrativ şi numai cu titlu incidental acestea pot fi cercetate de instanţa care judecă în materie penală, în măsura în e vorba de o acuzaţie în materie penală cu privire la acte/ fapte săvârşite în legătură cu emiterea actului respectiv. De aceea, nu poate fi acceptată nici susţinerea potrivit căreia această din urmă instanţă se substituie celei de contencios administrativ, întrucât obiectul principal al judecăţii sale este diferit", se arată în motivare.

De altfel, motivarea Curţii Constituţionale face şi o delimitare clară şi stabileşte că procurorii nu pot ancheta oportunitatea unui act administrativ individual, dar pot cerceta eventuale fapte de natură penală legate de acesta.

"Nu există niciun mecanism de control al oportunităţii emiterii actului administrativ. Prin urmare, dacă legea permite realizarea unei anumite operaţiuni administrative în sensul în care o lasă în marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusă în discuţie cenzurarea oportunităţii aprecierii acestuia din urmă. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că revine instanţei judecătoreşti competenţa de a verifica dacă acuzaţia în materie penală vizează acte/ fapte care ţin de oportunitatea ori împrejurările şi circumstanţele emiterii actului administrativ individual", se menţionează în motivare.

Curtea Constituţională a decis, pe 23 noiembrie, că procurorii DNA n-au generat un conflict juridic de natură constituţională când au deschis dosarul Belina, în care sunt implicate direct foştii miniştri Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb, dar indirect şi Liviu Dragnea. Acesta a iniţiat, în 2013, când era ministru al Dezvoltării, hotărârea de Guvern prin care insula Belina a trecut în subordinea CJ Teleorman, care a închiriat-o firmei Teldrum.