Construirea barajului a fost aprobată la începutul anilor 1990 printr-o hotărâre de Guvern care viza realizarea Amenajării hidrotehnice Baleia, pentru a asigura apa necesară funcționării termocentralei Paroșeni, scrie Adevărul. Același proiect presupunea ca în termocentrală să fie instalate două cazane, unul cu abur, iar celălalt de apă fierbinte.
Ulterior, autoritățile au renunțat la investiția în cele două cazane la începutul anilor 2.000, însă lucrările la baraj au continuat. În anul 2009, lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri.
Pe lângă construirea barajului de 86.000 de metri cubi, firma care s-a ocupat de lucrări mai făcea și un sector de aducțiune a apei până la termocentrală, cu o lungime de 3,2 kilometri. Aceeași companie treuia să realizeze și un drum de acces, o carieră de betoane, o galerie de deviere a apelor și una de drenaj, notează publicația citată.
Potrivit directorului Termocentralei Paroșeni, în momentul sistării lucrărilor acestea erau finalizate în proporție de 60%. Acesta a declarat însă pentru Adevărul că în prezent o parte dintre utilitatea amenajării hidrografice Baleia nu mai există, și asta pentru că unele secții ale termocentralei din Valea Jiului nu mai funcționează de ani de zile.
Totuși, investiția deja existentă ar mai putea fi salvată dacă lucrările la acumularea de apă vor fi realizate, astfel încât amenajarea hidrografică să alimenteze cu apă potabilă Valea Jiului. Directorul hidrocentralei spune că reprezentanții minerilor din zonă au mai venit cu o soluție pentru a da utilitate barajului, și anume construcția unei microhidrocentrale.
În cazul în care lucrările vor mai fi reluate, statul trebuie să decidă cine va administra investiția de peste 56 de milioane de lei.
