CULISELE STATULUI PARALEL. Încep lucrările la linia de cale ferată București-Giurgiu

Epopeea celei mai vechi linii ferate din România, nefolosită de 16 ani din cauza lipsei unui pod, se apropie de final. Pe scurt, linia Bucureşti-Giurgiu, cea mai veche cale ferată din România şi legătura Capitalei cu Sofia, stă închisă din 2005 pentru că vechiul pod realizat în 1867 peste râul Argeș, la Grădiştea, a fost luat de ape.

Firma austriacă, cea care a câștigat licitația pregătește deja șantierul și lucrările vor demara în aproximativ o lună de zile când locul va fi împânzit de utilaje și de muncitori. Localnicii din Comana, o comună cochetă apropiată de București se bucură dar sunt încă sceptici.

Noul proiect care va dura doi ani și va costa 650 de milioane lei va respecta planurile lăsate moștenire de Ceaușescu și abandonate după 1989. Podul de la Grădiștea plănuit de dictator era unul înalt dintr-un motiv simplu.

„Deci s-a decis execuţia unui pod lângă un pod de lângă un alt pod care ar trece peste un canal inexistent care, cel mai probabil, nu va fi gata niciodată”. Asta spuneau în 2019 cei de la Asociația Pro Infrastructură, fondată, printre alții, și de actualul ministru al Transporturilor. Acum, Drulă are ambiții mari. La fel ca Ceaușescu, va construi un pod imens, proiectat pentru un canal fluvial, nu pentru firul rîului Argeș. Sindicaliștii de la calea ferată suspectează alte interese.

În prezent, un călător care vrea să ajungă din Bucureşti în Giurgiu sau invers, trebuie să ocolească prin Videle. În loc să parcurgă 74 de kilometri, călătorii merg, prin varianta ocolitoare, 118 km. Şi timpul călătoriei este mare: în loc de o oră, drumul poate dura chiar şi trei ore. Asta dacă nu sunt limitări de viteză. Coincidență sau doar profesionalism? Cătălin Drulă va fi ministrul care va reuși reabilitarea liniei de cale ferată București Giurgiu. Alți 17 miniștri nu au reușit acest lucru.