Cu cât va crește în realitate SALARIUL, după trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator

Acest lucru se datorează, în cea mai mare parte, transferului contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaților și reducerii impozitului pe venituri la 10%, conform unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică.

Începând cu prima zi a anului 2018, salariul minim brut pe economie ar urma să crească de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, conform unui Proiect de hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ce a fost publicat joi în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, însă acest lucru nu va determina o creștere similară a salariului net.

Spre exemplu, o persoană plătită în prezent cu salariul minim brut pe economie, respectiv 1.450 de lei, câștigă, de fapt, aproximativ 1.065 de lei.

Începând cu anul viitor, conform prevederilor din proiectul de act normativ amintit mai sus, câștigul lunar brut va crește la 1.900 de lei, însă câștigul lunar net al unei persoane aflată în această situație va fi de 1.162 de lei.

Astfel, o creștere de 450 de lei a salariului brut va determina, de fapt, o creștere a câștigului net de aproximativ 97 de lei, scrie avocatnet.ro.

Sindicaliștii nu sunt de acord cu trecerea contribuțiilor în sarcina angajaților 

Președintele Confederației "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat că nu există niciun act normativ care să facă transferul. "Transferul -  ca să se facă - are câteva consecințe majore și cadre legislative care ar trebui modificate, inclusiv vestita normă tranzitorie pe care dl ministru al Finanțelor o justifică ca va garanta creșterea tuturor salariilor din România cu valoarea transferului de taxe sociale de la angajator la angajat", a explicat Hossu.

Liderul Cartel Alfa a explicat la emisiunea Realitatea plus că juriștii pe care i-a consultat spun că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat reprezintă o "încălcare a dreptului de proprietate, doi este o imixtiune în relația contractuală directă angajator - angajat și sunt neconstituționale", a declarat Hossu la Realitatea plus, precizând că există o "lipsă totală de responsabilitate politică".

"Noi am întrebat: ce se întâmplă cu salariatul care este la o întreprindere la care angajatorul îi spune "nu vreau să aplic această lege". Și nu e singura lege care nu se aplică în România. În momentul acela singura șansă a angajatului este să se adreseze justiției. Adresându-se justiției, în afară că se încarcă foarte mult aparatul justiției ca atare, în cadrul justiției angajatorul va spune "este neconstituțională". Deci se va duce la Curtea Constituțională. Când Curtea va da o decizie că e neconstituțională automat înseamnă că creșterile prevăzute de acest act normativ dispar. Salariații din privat vor rămâne cu aceleași salarii brute, numai că de fapt fiscalitatea lui vor crește la 51% se vor dubla fără nicio compensație", a declarat Bogdan Hossu.

Liderul sindical a spus că justificarea guvernanților pentru a face această operație este pentru a-și îndeplini obiectivele din legea salarizării.

"Nu au decât să modifice în legea salarizării că salariile vor crește cu 4% și astfel nu-i vor mai omorî pe cei din privat", a spus Hossu la Realitatea plus.

Concediul medical sub semnul întrebării

Conform legii, din a patra zi de concediu medical ar trebui ca lucrătorul să aibă 80%, primele patru zile fiind suportate de el, amintește Hossu, la ”Realitatea pe Net”.

”Ar trebui să ducă la o instituție a statului adeverință de la medic că i-a dat cinci zile de concediu, adeverință de la angajator că venitul său este o anumită sumă. Ar trebui să se calculeze apoi cât reprezintă zilele de concediu medical și să i se verse imediat salariatului respectiva sumă de bani”, spune acesta. Lucrurile nu vor sta, însă, așa, atrage atenția președintele ”Cartel Alfa”.

”Exact cei mai defavorizați pierd nu numai sprijinul de la stat, ci și pe cel care venea din salariul lor. Angajatorul astăzi e obligat să contribuie cu 0,25% din fondul de salarii. Îi plătește instantaneu zilele respective de concediu medical. Apoi spune 'Am avut zece bolnavi, trebuia să-ți dau 1000 de lei, nu-ți mai dau decât 100, că pe restul i-am plătit'. Era o descentralizare a sistemului pe cre statul n-o vedea, dar care funcționa", a explicat Hossu.