CSM remarcă erori în raportul MCV

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității la data de 13 noiembrie 2018. În cadrul atribuțiilor constituționale și legale care îi revin, Consiliul a manifestat preocupare pentru implementarea recomandărilor formulate în rapoartele anterioare și care vizau activitatea sa", a precizat CSM, printr-un comunicat de presă.

Poziția a fost adoptată cu votul majorității membrilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit sursei citate, în legătură cu unele aspecte din Raport, pentru a asigura o corectă informare a opiniei publice, CSM precizează că „se impune a fi semnalate și unele erori factuale sau de apreciere, în legătură cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, de natură să creeze o percepție greșită cu privire la această autoritate publică".

„În ceea ce privește evoluția poziției instituționale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii față de înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precizăm următoarele: Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că „ (...) aceasta (...) constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați" (par. 141). În raport de cele reținute de instanța de contencios constituțional, în ședința din data de 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție", se mai arată în comunicatul menționat.

În ceea ce privește procedurile privind adoptarea legilor justiției, CSM precizează că a avut o atitudine pozitivă, formulând numeroase propuneri menite să îmbunătățească reglementările legale în domeniu, multe dintre acestea fiind însușite în procesul legislativ.

CSM mai arată că în conținutul raportului se impută Consiliului Superior al Magistraturii că a exercitat presiune asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin faptul că nu a reînnoit mandatul președintelui Secției penale a acestei instanțe.

„O astfel de constatare este inacceptabilă, deoarece numirea în funcțiile de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție, este prerogativa exclusivă a Secției pentru judecători și intră în marja sa de apreciere. În plus, raportul ignoră constatările obiective ale Secției pentru judecători, care au fundamentat hotărârea de respingere a candidaturii și care au fost prezentate amplu în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, faptul că nu a fost reînnoit mandatul președintelui Secției penale nu poate influența în niciun fel judecata în cauzele penale cu care este învestită Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, judecătorul în discuție a fost delegat ulterior în funcția de președinte de secție, calitate pe care, prin delegare, o exercită și în prezent, continuând să soluționeze cauzele penale cu care a fost învestit. În plus, premisele eronate pe care se fundamentează concluzia raportului ar însemna că nu ar fi posibilă în nicio situație numirea în această funcție a altui judecător, fapt care, evident, nu poate fi acceptat", mai spune CSM, potrivit Mediafax.

În sursa citată, membrii Consiliului au vorbit și despre numirea echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare.

„Precizăm că la nivelul Consiliului este în curs de derulare procedura de transparență decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcție a inspectorului șef al Inspecției Judiciare, ceea ce împietează asupra celerității procedurii. (...) Raportul reține că Ordonanța de urgență nr. 92/2018 consolidează competența ministrului justiției de a declanșa proceduri disciplinare în mod specific împotriva procurorilor. În realitate, modificările legislative operate succesiv în cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al acțiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Această calitate a fost înlocuită cu o simplă posibilitate a ministrului justiției de a sesiza Inspecția Judiciară, ca orice altă persoană interesată, în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori", mai spune CSM.