CSM, avertisment legat de bugetul 2024 - Anunț despre un posibil conflict constituțional cu Guvernul și sesizarea CCR

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că proiectul de buget pe anul 2024 este "în contradicție flagrantă" cu Constituția și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe motiv că este "profund discriminatoriu".

Bugetul instanțelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanțe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispozițiilor legale, a atenționat CSM. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat bugetul instituției pentru anul 2024 pe 16 noiembrie 2023. Discuțiile cu Ministerul Finanțelor au vizat și riscul ca CSM să rămână fără fonduri suficiente anul viitor.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituționalitate "flagrantă" constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească și va deschide calea sesizării Curții Constituționale pentru soluționare.

„Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă regretul în mod public față de faptul că rolul său constituțional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate și adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziția constituțională a instituției în arhitectura statului de drept să fie respectată și să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiție urmează a fi adoptate", se arată în Punctul de vedere trimis joi de CSM către Ministerul Justiției.

Anunțul CSM vine în contextul protestului spontan de joi al grefierilor din instanțe și parchete care blochează instituțiile timp de patru ore, până la ora 14.00. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a transmis că protestul a fost declanșat pentu că Guvernul „nu respectă hotărârilor judecătorești definitive prin care  instanțele de judecată române au constatat existența unor inechități ca urmare a aplicării sau  neaplicării unitare a vechilor legi succesive de salarizare, în ceea ce privește personalul din  sistemul judiciar”. Sindicaliștii au avertizat că, în lipsa rezolvării situației, se va ajunge la blocarea totală a instanțelor.

"Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere informațiile prezentate în spațiul public referitoare la intenția Guvernului de a adopta unele măsuri de natură să afecteze drepturile personalului din sistemul justiției, precum și proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, a comunicat ministrului Justiției, Alina-Ștefania Gorghiu, poziția instituțională în sensul că este necesară o intervenție fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcționării statului de drept să fie respectate", se mai menționează în comunicatul CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menționat "ignoră" dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la Justiție, reprezintă "o atingere gravă" adusă dreptului de proprietate al creditorilor și încalcă principiul separației puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătorești de către puterea executivă, precum și cerința de calitate a legii, "având un caracter imprevizibil și potențial de a genera dificultăți insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor".

Proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene prevede, la articolul VIII, că plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiției prin hotărâri judecătorești definitive și acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG nr. 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora, și neplătite până la 31 decembrie 2023 se realizează prin emiterea unor titluri de plată care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanțelor, eșalonat pe o perioadă de 7 ani în tranșe anuale egale. Același document prevede că, prin derogare de la legislația privind datoria publică, titlurile de plată emise în astfel de cazuri nu sunt purtătoare de dobânzi, sunt nominale și netransmisibile.

Sumele datorate vor fi plătite în șapte tranșe egale, până la finalul fiecărui an, iar valoarea ratei anuale răscumpărate de Ministerul Finanțelor se actualizează cu indicele prețurilor de consum aferent anului anterior celui în care se face răscumpărarea, comunicat de Institutul Național de Statistică, și constituie suma anuală care se plătește fiecărui beneficiar.

„Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituțional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorității executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcția identificării soluțiilor efective și reale pentru executarea obligațiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept", se explică în comunicatul CSM.