„Datele arată că un episod de tranziție dezordonată la nivelul Executivului produce, în medie, o depreciere a leului de 0,74%, cu vârfuri de peste 3% în scenariile de criză combinată — politică și electorală. Orice companie fără o politică de hedging navighează fără centură de siguranță și se expune direct riscului de creștere a cursului”, explică expertul fiscal Cornelia Năstase, în analiza CC Tax Advisory privind corelația dintre instabilitatea Executivului și cursul EUR/RON în deceniul 2015–2025.
Demisii, demiteri și schimbări de guvern: leul a pierdut teren de fiecare dată
Cel mai sever șoc valutar consemnat în perioada analizată este deprecierea de 3,07% a leului în săptămâna demisiei premierului Marcel Ciolacu, în mai 2025. Amploarea a fost atât de mare pentru că nu s-a produs o simplă schimbare de guvern, ci a fost cumulul mai multor factori care au creat incertitudine privind continuarea traseului pro‑european și eficiența coaliției de guvernare.
Recordul absolut a fost de 5,1222 RON/EUR, atins pe 8 mai 2025, la trei zile după anunțul demisiei fostului premier și lider PSD.
La polul opus se află demiterea premierului Florin Cîțu, în octombrie 2021, cu o variație de numai 0,09% în ziua adoptării moțiunii de cenzură. Explicația este legată de faptul că șocul instabilității politice create de ieșirea USR din coaliție, în august, afectase deja cotația leului.
Episodul Grindeanu, din iunie 2017, rămâne singular prin faptul că, pentru prima oară în istoria postdecembristă, un partid și-a demis propriul premier. Deprecierea leului a fost de circa 0,97% și a dus moneda națională la cel mai slab nivel față de euro din 2012. Șocul a fost provocat tocmai de „perplexitatea piețelor față de un eveniment fără precedent”, se arată în analiza CC Tax Advisory.
Criza din 2026 ar putea fi mai amplă?!
Criza politică din 2026 aduce însă o nouă dimensiune: piețele internaționale de obligațiuni reacționează mai rapid și mai vizibil decât cursul valutar. Explicația este una tehnică — BNR a demonstrat în ultimii ani că poate interveni pentru a tempera deprecierea leului, însă finanțarea suverană pe piețele externe nu beneficiază de același amortizor.
Potrivit consultanților, companiile expuse la volatilitatea valutară ar trebui să trateze tranzițiile politice drept riscuri financiare reale, nu doar context politic. În lipsa unor măsuri de protecție, fiecare zi de incertitudine se transformă în costuri suplimentare.
Metodologie
Analiza CC Tax Advisory a utilizat ca sursă primară cursurile de referință EUR/RON publicate zilnic de Banca Națională a României (BNR), disponibile în arhiva instituției la adresa bnro.ro. Parametrii analizați sunt patru: (1) cursul BNR de la începutul săptămânii în care a fost anunțată schimbarea premierului; (2) cursul BNR din ziua demiterii efective sau, acolo unde anunțul a survenit după publicarea cursului zilnic, din ziua bancară imediat următoare; (3) variația procentuală între cele două valori; (4) numărul de zile necesare revenirii cursului la nivelul anterior episodului de criză, calculat pe baza datelor arhivistice disponibile.
