"Suntem salvați! E aur sub toată biserica!" Comoara ascunsă de Brâncoveanu la Baia de Aramă

Harta unei comori fabuloase, ascunsă de Constantin Brâncoveanu sub o biserică din Baia de Aramă, se pare că a fost descoperită întâmplător, în peretele din altar. Escrocherie sau adevăr, documentul a aprins imaginația și lăcomia căutătorilor de comori. Goana după aur a lăsat în urmă un monument de patrimoniu devastat, potrivit Formula As.

Raiul comorilor

Zona Munților Mehedinți este plină de comori, și unde sunt comori, sunt și legende. Nu există loc în România unde să fie mai multe povești despre comori.

Explicația e simplă: pe aici trecea limita Imperiului Austro-Ungar, și haiducii dintr-o parte a graniței își îngropau comorile în cealaltă parte, cu precădere în Mehedinți, o zonă rupestră cu munți cavernoși, plini de peșteri și de galeriile de mine abandonate, adevă­rate labirinturi bune de ascuns bogățiile.

Așa se face că pe măsură ce poliția vremii îi prindea pe hai­duci, le confisca hărțile comorilor și le depozita în sediul, foar­te bine păzit, de la Caransebeș. Numai că, odată cu prăbușirea Imperiului, sediul a fost jefuit și majori­tatea vechilor hărți haiducești s-au făcut nevăzute, pentru a ieși astăzi la suprafață, vândute la prețuri exor­bitante, achitate de noii căutători de comori. Iar como­rile, în Mehedinți, au lăsat dâre de... aur în urma lor.

La Mânăstirea Tismana, de pildă, a fost as­cuns tezaurul României, iar la Cerna Sat a fost căutată cu armata (probabil că și găsită) comoara prințului sârb Obrenovici. Se spune chiar că înainte de 1989, Ceaușescu înființase o echipă specială cu oameni din armată și Se­curitate, denumită Cabinetul Negru, care se ocupa numai cu descoperirea comorilor.

Așadar, într-o astfel de zonă, în care mulți oameni sunt căutători de comori din tată în fiu iar hărțile tezaurelor se pot cumpăra pe sub mână, știrea că cineva are planul comorii lui Brâncoveanu a aprins imaginația.

Exis­tența ei devenise deja legendă. Se spunea că este atât de mare, încât câțiva "posedați" nu s-au sfiit să își construiască o casă în apropierea lăca­șului, în ideea de a săpa, până acolo, tuneluri pe sub pământ. Iar acum legenda se confirma.

"Suntem salvați! E aur sub toată biseri­ca!"

Biserica "Sfinții Voievozi" din Baia de Aramă era plină-ochi cu romi. Era în vara anului 1997 și se auzise că părintele Ionel Blaj, parohul sfântului lăcaș, s-a întors din America și, dintr-un moment în altul, urmează să își facă apariția.

Când ușa bisericii se deschise, mul­țimea fu străbătută de un mur­mur, după care se făcu liniște. Din lumina de afară păși înăuntru chiar părintele Blaj, cu o pălărie enormă de cowboy pe cap, la sub­țioară cu un ziar și în cealaltă mână cu un detector de metale.

Făcu doi pași, și ciocatele sale americane răsunară pe podeaua bisericii. Mulțimea fremătă din nou și se desfăcu în două, precum Marea Roșie în fața toiagului lui Moise, lăsând cale liberă până la altar. Și tot asemeni lui Moise, părintele Blaj își puse în funcțiune "toiagul" cel magic, mișcându-l peste podeaua bisericii. Detec­to­rul de metale țiuia încontinuu. Atunci s-a auzit prima voce din mulțime: "Aur! Sub toată bise­rica e aur!". Țiganii s-au pus pe chiuit, strigând fericiți: "Suntem salvați! E aur sub toată biseri­ca!". Apoi au căzut în genunchi, sărutând podelele sub care se ascundea comoara.

Din locul unde de obicei își ținea predica, părintele Blaj îi privea zâmbind, primind cu îngăduință laudele și mulțumirile. Doar sfinții prelungi de pe pereții bise­ri­cii priveau neclintiți la clocotul omenesc ce izbucnise la picioarele lor. Oamenii au început să scoa­tă, înfri­gurați, podeaua din cuie, pentru a ajunge la aurul în­gropat dedesubt.

Însă pe măsură ce scândurile erau smulse, dezamăgirea cuprindea mulțimea: dede­subt, cât ținea biserica, era doar praf. O țărână roșia­tică, ce nu semăna în niciun caz cu aurul. Cu pumnii plini de pă­mânt, cu ochii bulbucați de fu­rie, unul din­tre țigani se îndreptă către preot: "Șefu', asta e zgură meta­liferă. De-aia țiuia aparatu' lu' matale. Unde-i comoara, șefu', că noi pen­tru aur venirăm? Ziseși că ai harta comorii! Scoate harta!". Restul aici