Membrii CNA s-au reunit, marți, în prima ședința convocată după protestele uriașe de duminică, la care li s-a cerut socoteală pentru lipsa de reacție în față dezinformărilor practicate de mai multe televiziuni de știri. Deși un membru al Consiliului a susținut că nu e nevoie de o poziție publică deoarece protestele nu au fost autorizate, până la urmă s-a decis prin vot adoptarea unui "comunicat instituțional".
Ședința a fost condusă de Radu Herjeu, membru în CNA din 2015, la propunerea grupurilor parlamentare ale PSD.
Acesta a precizat de la bun început că pe ordinea de zi a ședinței nu figurează rapoartele făcute că urmare a numeroaselor sesizări depuse după protestele din ultimele zece zile pentru că ele "nu s-au terminat".
"E un număr foarte mare de sesizări, e un demers imposibil (...) Joi, în ședința următoare, rapoartele vor fi gata și vor fi pe masa consiliului", a declarat el, propunându-le colegilor să decidă "dacă e necesar ca CNA să răspundă printr-un comunicat doleantelor celor care au manifestat" în stradă, scrie Ziare.com.
Radu Călin Cristea a susținut că "nu e oportună" această soluție.
"Din două rațiuni. În primul rând, nu știm cui să o adresăm. Cui? Pornind de la începutul începuturilor, e vorba de un miting neautorizat, în afară legii. Sunt foarte riguros în acesta privința (...)
Apoi, reflectarea pe televiziuni, în special la mitingul ultim, părerea mea este că a fost relativ echilibrată și nu am găsit excese și alte lucruri", a declarat Radu Călin Cristea.
La rândul sau, Monica Gubernat a susținut că e nevoie și de alte comunicate pentru că, poate, "concetățenii noștri vor să ne vadă la serviciu" sau poate vor "să vadă că amendăm televiziunile în funcție de încălcări, nu de numele moderatorului".
Radu Herjeu a replicat spunând că pentru contestatarii instituției "nu există nuanță".
"Cei de la CNA fac sau nu fac, trebuie înjurați sau nu, atât (...) Eu aș merge și aș reinstaura obiceiul bun de a avea conferințe de presă lunare și de a informa. Erau cetățeni care mă înjurau că eu duminică noaptea, pe 22, nu am închis România TV. Nu am văzut niciun site să spună 'CNA are bubele lui, dar nu are cum să închidă televiziuni", s-a plâns el.
În schimb, Dorina Rusu a subliniat: "Suntem datori să avem o poziție, suntem garanții interesului public".
"Acel public consideră că nu ne-am îndeplinit misiunea, trebuie să răspundem, mi se pare chiar o datorie. Câte mitinguri din 1990 încoace au fost neautorizate, începând cu Piață Universității, și care au dat într-un fel sau altul măsură a ceea ce înseamnă democrație în România?", a întrebat această retoric.
De asemenea, Răsvan Popescu a susținut ideea emiterii unui comunicat, în care să se spună: "Am luat act de acest proces, avem în lucru o serie de reclamații pe problematica ridicată de protestatari, care vor fi analizate cu celeritate, în prima ședința".
În schimb, Florin Gabrea a propus să se dea publicității un comunicat mai amplu, explicativ, în condițiile în care el a susținut că "cererile celor din stradă erau mai mult decât întemeiate".
S-a trecut la vot, iar singurii care s-au opus emiterii oricărui tip de comunicat au fost Radu Călin Cristea și Monica Gubernat.
Ulterior, Radu Herjeu a supus la vot și tipul de comunicat care să fie remis presei, unul "instituțional" sau unul "de substanță, prin care instituția pare că are și o opinie vizavi de doleanțele manifestate".
Valentin Jucan, Florin Gabrea și Dorina Rusu au votat pentru cea de a două varianta, dar toți ceilalți au fost împotriva.
"Opinii avem la noi acasă", a subliniat Monica Gubernat.
În schimb, Dorina Rusu a subliniat: "Deși suntem garanti ai libertății de exprimare, trebuie să fim și garanti ai informării obiective și corecte a publicului".
Ședința a continuat, urmând că în partea a două a ei, după pauză, să se decidă conținutul comunicatului care va fi dat publicității.
Pe ordinea de zi a mai figurat "monitorizarea emisiunilor din campania electorală în care se fac referiri la domnul Soros". Mai exact în ședința de astăzi au fost dezbătute numeroasele sesizări făcute în perioada 20-22 noiembrie 2016, când diverși politicieni și reprezentanți ai ONG-urilor au fost acuzați că sunt plătiți și îi fac jocurile miliardarului american George Soros.
