Estonia deține cel mai avansat ecosistem guvernamental digital: mai bine de 99 % dintre serviciile publice sunt accesibile online, iar eliberarea unui certificat de naștere durează, în medie, trei minute și nu implică niciun contact fizic cu instituțiile. Danemarca procesează 80% dintre cereri fără ca cetățeanul să completeze vreun formular, pentru că datele sunt extrase direct din registrele interconectate. În Finlanda, peste 90 % din populație folosește identitatea digitală, iar statul trimite notificări proactive atunci când expiră documentele personale. Aceste administrații diferă cultural, dar împărtășesc patru principii: identitate digitală unică, interconectarea registrelor, servicii mobile‑first și un design centrat pe utilizator.
1,4 miliarde de euro economie prin digitalizare
Conform raportului DESI 2024, statele UE aflate în top economisesc între 15 și 30 % din costurile operaționale per serviciu furnizat, comparativ cu media europeană. Danemarca estimează un câștig anual de aproximativ 40 de milioane de ore de timp economisit cetățenilor, iar Olanda vorbește despre 1,4 miliarde de euro economie directă prin aplicarea politicii „once‑only”. În Estonia, indicele de percepție a corupției a scăzut cu paisprezece puncte procentuale în ultima decadă, datorită digitalizării a fluxurilor de documente.
Ce face România?
În acest context, România face pași mărunți, dar vizibili. În zece ani a urcat până la poziția 24 din 27 în clasamentul DESI pentru servicii publice digitale. Portalul Ghiseul.ro are patru milioane de conturi active. Obstacolele rămase sunt însă substanțiale: identitatea digitală este încă fragmentată, procedurile redundante persistă, iar adopția în mediul rural rămâne scăzută. Totuși, la nivel local apar insule de inovație, precum Primăria Sectorului 3 a anunțat recent transformarea registraturii într‑un spațiu complet self‑service. În locul ghișeelor clasice funcționează acum automate inteligente și asistenți virtuali care ghidează cetățeanul pas cu pas. Orice solicitare se înregistrează instant, iar traseul documentului poate fi urmărit online până la rezolvare. Asta a fost posibil după o investiție substanțială în digitalizare, un proces de durată, dar care a îmbunătățit foarte mult fluxul administrativ și relația administrație-cetățeni.
Experiența Sectorului 3 confirmă că digitalizarea nu depinde doar de mari strategii naționale, ci și de voința administrațiilor locale de a risipi mitul „nu se poate”. În cele din urmă, digitalizarea administrației este mai puțin despre software și mai mult despre un nou contract social.
