Potrivit declarației sale publicate pe platforma Truth Social, acțiunea a fost coordonată împreună cu agențiile americane de aplicare a legii.
Trump a transmis: „Statele Unite ale Americii au desfășurat cu succes o operațiune de mare amploare împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolás Maduro, care a fost, împreună cu soția sa, capturat și scos din țară. Această operațiune a fost realizată în colaborare cu forțele de aplicare a legii din SUA.”
Capturarea lui Maduro lasă Caracasul într-o situație politică incertă, într-un moment în care instituțiile statului sunt deja profund slăbite.
Cine ar putea prelua conducerea Venezuelei
Unul dintre numele vehiculate este Edmundo González, politicianul recunoscut de Statele Unite drept câștigătorul alegerilor prezidențiale din 2024. Deși partidul lui Maduro s-a autoproclamat învingător, iar Curtea Supremă a validat rezultatul, González a fost ulterior vizat de un mandat de arestare și a fugit în Spania pentru a evita represaliile.
O altă posibilă variantă este María Corina Machado, lidera partidului Vente Venezuela și figura centrală a opoziției reale. Ea a câștigat detașat alegerile primare ale opoziției în 2023, însă Tribunalul Suprem i-a interzis să candideze la președinție. Machado a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2025 și a apărut la Oslo după ce a reușit să părăsească Venezuela, unde se ascundea încă din 2024.
Proteste masive și represiune violentă după alegerile din 2024
În iulie 2024, după ce Maduro s-a declarat câștigător cu 51% în urma unor fraude electorale pe scară largă, Venezuela a fost zguduită de proteste uriașe. Milioane de oameni au ieșit în stradă, cerând anularea rezultatului și organizarea unor alegeri corecte.
Regimul a reacționat cu brutalitate. Forțele de securitate loiale președintelui, alături de grupările paramilitare cunoscute sub numele de „colectivos”, au fost trimise să înăbușe protestele. Mii de persoane au fost arestate, iar confruntările au lăsat în urmă numeroase victime.
În acea perioadă au circulat imagini cu polițiști care își scoteau uniformele în semn de refuz de a trage în populație. O parte a armatei și a poliției s-a distanțat de Maduro, accelerând erodarea autorității sale.
Statele Unite, Uniunea Europeană și o coaliție de state sud-americane l-au recunoscut pe Edmundo González drept președinte legitim și au acuzat regimul Maduro de fraudă masivă.
Un raport al Națiunilor Unite a indicat că zeci de activiști politici și apărători ai drepturilor omului au fost arestați în zilele premergătoare ceremoniei de depunere a jurământului de către Maduro. Reprimarea opoziției a continuat pe tot parcursul anului, iar situația drepturilor omului s-a deteriorat dramatic.
Acuzațiile de narco-terorism
Maduro era deja vizat de acuzații grave în Statele Unite. În 2020, procurorii americani l-au acuzat de narco-terorism, susținând că a colaborat cu un grup terorist din Columbia și a facilitat transporturi de cocaină către teritoriul american.
Capturarea sa de către forțele americane deschide acum posibilitatea ca Maduro să fie judecat pentru aceste acuzații.
Venezuela, în fața unei tranziții imprevizibile
Cu Maduro în custodia Statelor Unite și cu structurile regimului în colaps, Venezuela se află în pragul unei schimbări istorice.
După capturarea lui Nicolás Maduro, Ministerul Apărării de la Caracas a transmis un mesaj de mobilizare totală. Vladimir Padrino López, șeful armatei venezuelene, a apărut într-o înregistrare video în limba spaniolă în care a cerut unitate și rezistență în fața a ceea ce a numit „cea mai gravă agresiune” îndreptată vreodată împotriva Venezuelei. El a afirmat că instituțiile statului acționează „în conformitate cu ordinele lui Maduro” și că toate structurile militare sunt puse în mișcare.
Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm: „Ne-au atacat, dar nu ne vor supune.”
În paralel, vicepreședinta Delcy Rodríguez a declarat că autoritățile nu au informații despre locul unde se află președintele Maduro sau Prima Doamnă, Cilia Flores. Ea a cerut public „dovezi imediate de viață” pentru cei doi.
Situația din teren este încă neclară, iar autoritățile nu au prezentat un bilanț oficial al atacurilor. Nu se știe ce distrugeri au fost provocate infrastructurii militare vizate și nici câte victime au rezultat în urma operațiunilor.
Vladimir Padrino López a precizat că instituțiile statului colectează date despre morți și răniți și a susținut că loviturile au afectat inclusiv zone civile. El a afirmat că Venezuela va „rezista” prezenței trupelor străine.
Pe străzile din Caracas a apărut și Diosdado Cabello, considerat al doilea om ca influență în structura chavistă și ministru de interne. Îmbrăcat cu vestă antiglonț și cască, înconjurat de forțe de ordine, Cabello a transmis un mesaj către populație: „Suntem desfășurați. Facem apel la calm. Aveți încredere în noi că vom trece peste această situație.”
