Alexandru Rogobete a arătat că decizia urmărește limitarea concediilor medicale fictive, în special a celor de scurtă durată. Ministrul a menționat că aceste concedii sunt frecvent solicitate în apropierea punților sau în lipsa unei justificări medicale reale.
„Este o măsură menită să descurajeze abuzurile și să reașeze finanțele din sistemul de sănătate. Banii neplătiți pentru prima zi a concediului medical rămân în sistem și nu sunt redirecționați către alte domenii”, a explicat ministrul Rogobete.
Practici similare în alte state europene
Alexandru Rogobete a mai afirmat că soluția adoptată nu reprezintă o excepție la nivelul Uniunii Europene. El a indicat faptul că în state precum Franța sau Belgia există reguli asemănătoare, unde prima zi sau chiar primele două zile de concediu medical nu sunt plătite.
„Această practică nu este doar în România. Nu este o idee care nu are un fundament sau o cifră în spate. În multe țări, prima zi de concediu medical nu se plătește. De exemplu în Franța sau Begia, nu se plătesc primele două zile. (...)Decizia este de a reduce numărul de concedii medicale de scurtă durată. S-a demonstrat că se abuzează de ele.”, a spus ministrul.
Situația sistemului medical în context bugetar
Ministrul Sănătății a mai precizat că, într-un an în care alte domenii se confruntă cu restricții bugetare, „domeniul medical rămâne unul dintre puținele în care se pot face angajări noi, cu aprobarea guvernului prin memorandum, iar salariile personalului medical nu au fost afectate”.
Economii realizate și utilizarea fondurilor
Potrivit oficialului, măsuri similare introduse anterior au dus la economii semnificative. Rogobete a declarat că s-au economisit, în medie, 120 de milioane de lei pe lună din concediile medicale de scurtă durată. Sumele astfel economisite au rămas în sistemul de sănătate și au fost folosite, printre altele, pentru introducerea a 41 de molecule noi pe lista medicamentelor compensate.
