Premierul a precizat că impozitele pentru persoanele fizice au crescut la începutul anului, justificând măsura prin necesitatea finanțării bugetelor locale. El a arătat că nivelul acestor venituri era mult sub media europeană și că impozitul pe proprietate reprezintă contribuția directă a cetățenilor la infrastructura și serviciile locale.
„La toate persoanele fizice din România au crescut impozitele cu data de 1 ianuarie. De ce a trebuit să facem asta? Pe de o parte, aceste impozite sunt venituri la bugetul local. Și noi, ca să vă faceți o imagine, încasam de trei ori mai puțin ca pondere din veniturile noastre față de țările Uniunii Europene. În zona rurală aveam un impozit pe proprietate de 100–150 lei, în zona urban de 200–250 lei. Acest impozit reprezintă, de fapt, contribuția proprietarilor de case, de apartamente, la bugetul local, pentru ca primăria să le creeze condiții mai bune pentru ei și pentru familiile lor. Asta înseamnă racordare la apă, canalizare, asfalt, iluminat public, gaz, încălzire și așa mai departe”, a explicat premierul, în cadrul unui interviu tv.
El a explicat că diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, din cauza deficitului, face ca investițiile locale să depindă de aceste majorări.
„Neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, pentru a continua aceste investiții, ele vor fi finanțate din această plată suplimentară, care înseamnă condiții mai bune pentru oameni. Aceasta este realitatea”.
Bolojan are probleme din nou. Ordonanța care taie o zi de concediu medical este neconstituțională
Reforma administrației publice
Premierul a subliniat că eficiența administrației depinde de modul în care banii colectați se întorc în servicii pentru cetățeni.
„Fiecare ban public care se achită către statul român sau către bugetul autorităților locale ar trebui să se transforme, în cât mai mare parte, în servicii către comunitatea respectivă. Randamentul și performanța unei autorități locale și a unui guvern este dat de ce procent din banii pe care îi plătește cetățeanul sub formă de taxe și impozite se întorc către el și cât consumă pentru aparatul propriu”.
El a detaliat că reforma urmărește reducerea cheltuielilor administrative, inclusiv prin diminuarea numărului de angajați, și consolidarea capacității autorităților locale.
„Reforma administrației prevede întărirea capacității administrației de a-și exercita competențele, descentralizarea unor atribuții, transferul de active către autoritățile locale, dar și măsuri care să reducă cheltuielile și să facă administrația mai eficientă. Reducerea cheltuielilor include și numărul de angajați”.
Premierul a indicat și calendarul: „Reforma administrației urma să se facă în cursul lunii ianuarie, în a doua jumătate a lunii. Bugetul ar trebui să-l pregătim începând de săptămâna viitoare și în luna februarie să-l adoptăm”.
Situația deficitului și investițiile
Ilie Bolojan a anunțat că deficitul bugetar va fi sub 6,4% din PIB, față de sub 8,4% anul trecut, datorită creșterii veniturilor și reducerii cheltuielilor.
„Am respectat pentru prima dată această țintă de deficit. Pe de o parte, ne-am încasat mai mult la bugetul de stat, prin creșterea de taxe și o mai bună colectare, și, pe de altă parte, am redus cheltuielile. Avem reduceri de peste două miliarde de lei față de anul trecut”.
El a menționat că toate datoriile către constructori au fost achitate și că bugetul de investiții pentru 2025 a fost de aproximativ 130 de miliarde de lei. Pentru 2026, prioritatea rămâne accesarea fondurilor europene, inclusiv cele din PNRR.
