CEDO: România a încălcat drepturile omului. Avem 6 luni pentru REMEDIEREA condițiilor din închisori

Condițiile de detenție din sistemul penitenciar din România sunt contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului și relevă o disfuncționalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul ''Rezmiveș și alții împotriva României''.

Prin această decizie-pilot, CEDO a stabilit că a fost încălcat Articolul 3 al Convenției, care interzice tratamentele inumane sau degradante, în acest caz care vizează condițiile de detenție din închisorile românești, precum și din arestul poliției.

CEDO a decis suspendarea tuturor cazurilor privind condițiile din închisorile românești până când țara noastră nu va veni cu un calendar pentru a remedia problemele.

În ultimii nouă ani, CEDO a stabilit ca deținuții ale căror drepturi au fost încălcate să primească de la statul român despăgubi în valoare de aproape două milioane de euro.

CEDO a criticat, în hotărârea pilot, condițiile din închisorile românești, dar a făcut și recomandări pentru reducerea aglomerării, oferind sugestia de a face modificări în Codul Penal:

-de a dezincriminaliza anumite infracțiuni -anumite țări au luat decizia de a înlocui pedepsele pentru consum de droguri și conducere în stare de ebrietate cu sancțiunile administrative, spune CEDO,

- de a oferi pedepse cu închisoarea individualizate, ținând cont de nevoi și de proporții,

- de a favoriza medierea și încercarea de împăcare cu victimele,

- de a prevede suficiente măsuri alternative detenției provizorii, de a prevedea pedepse cu suspendare

- de a înlocui, pentru anumite infracțiuni, pedepsele cu închisoarea cu sancțiuni și muncă în folosul comunității, despăgubirea victimei și supravegherea electronică.

- de a prevede suficiente tipuri de sancțiuni pentru a nu mai exista întoarcerea automată în închisoare când se încalcă unele condiții ale eliberării.

- de a crește procentajul eliberărilor anticipate din închisoare, mai recomandă CEDO.

Procedura pilot, așa cum este descrisă în regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este comună și pare să fie o disfuncționalitate structurală sau sistemică în statul pârât. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncționalități în plan național, iar dacă acestea există, CEDO fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice și să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.

Guido Raimondi, președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăți de ordin sistemic sau structural și cere găsirea unor soluții la nivel național.

"În primul rând, în privința Ungariei și României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situație vizează cauze legate de condițiile de detenție. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidența Articolului 3 din Convenție, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăți sistemice sau structurale și necesită găsirea unor soluții interne", a declarat Raimondi în discursul susținut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar.

REACȚIA MAE la hotărârea pilot a CEDO în cauza Rezmiveș și alții împotriva României

Redăm, integral comunicatul de presă: "Astăzi, 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea sa pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României.

Prin această hotărâre, Curtea a reiterat existența unei probleme structurale în ceea ce privește suprapopularea din centrele de reținere și arest preventiv și din unitățile penitenciare din România, și a confirmat, totodată, progresele înregistrate și a apreciat pozitiv măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român pentru a contracara acest fenomen al suprapopulării. În același timp, Curtea a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităților naționale, fie de natură logistică, fie de politică penală, precum și consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natură preventivă și compensatorie, pentru situațiile în care o persoană se confruntă cu sau a fost expusă la suprapopularea în locurile în care este sau a fost deținută.

Ținând cont de faptul că statul are nevoie de timp pentru definirea acestor măsuri suplimentare, Curtea a acordat autorităților un termen de șase luni de la momentul rămânerii definitive a hotărârii pentru prezentarea, în cooperare cu Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a unui plan de acțiune care să identifice măsurile suplimentare și calendarul adoptării acestora.

Pentru a sprijini autoritățile în acest demers, Curtea a decis suspendarea examinării cererilor aflate pe rolul său și necomunicate încă Guvernului pentru observații, favorizând astfel concentrarea eforturilor pentru identificarea și ulterior adoptarea măsurilor suplimentare.

Elemente suplimentare:

Procedura hotărârii pilot se aplică în situația în care pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO) se află un număr semnificativ de cereri similare, în care se invocă încălcări ce au o cauză comună. În hotărârea pronunțată într-o astfel de procedură, Curtea menționează disfuncționalitățile incidente în plan național și fixează un cadru temporal în care Guvernul să identifice și să implementeze măsurile necesare remedierii acestora.

Procedura hotărârii pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte și statul pârât. Rolul ei este să ofere piste, sugestii de măsuri cu caracter general care ar fi apte să rezolve respectiva problemă sistemică și ar fi acceptabile din perspectiva CEDO, raportat la jurisprudența acesteia și la numărul semnificativ de cereri similare aflate pe rolul ei. Curtea confirmă însă în jurisprudența sa libertatea statului de a alege măsurile prin care să își îndeplinească obligația de conformare cu hotărârile Curții.

Prima hotărâre CEDO pronunțată într-o cauză împotriva României în materia condițiilor materiale de detenție datează din decembrie 2007 (Bragadireanu împotriva României).

De asemenea, în iulie 2012, Curtea a pronunțat o hotărâre în cauza Iacov Stanciu împotriva României în care a reținut că, în pofida eforturilor autorităților române de a îmbunătăți situația, există o problemă structurală în domeniul condițiilor materiale de detenție; ulterior acestei hotărâri, autoritățile române au adoptat o serie de măsuri, legislative și administrative, ale căror rezultate au fost apreciate pozitiv de către Curte.

Față de România a mai fost pronunțată o hotărâre pilot, Maria Atanasiu ș.a. împotriva României, în domeniul restituirii proprietăților naționalizate; măsurile de reformă adoptate în această materie și cooperarea autorităților cu Serviciul de executare a hotărârilor CEDO au fost apreciate public de oficialii Consiliului Europei și primite pozitiv de către Curte, care a considerat că noua legislație oferă posibilitatea de soluționare adecvată a cererilor de reparație, pentru majoritatea situațiilor incidente în cauzele aflate pe rolul său.

În regulă generală, o hotărâre pronunțată de o cameră a Curții devine definitivă în termen de trei luni de la momentul pronunțării".