CEDO amână judecarea cazului Kovesi

"CEDO a admis solicitarea de amânare formulată de Guvernul României in cauza cu nr 3594/2019 la data de 25 aprilie 2019, dosar ce o vizează pe reclamanta Laura Codruța Kovesi, sens în care noul termen pentru depunerea concluziilor pe admisibilitatea cererii si pe fondul cauzei este in data de 24 mai 2019.

Procedura este una uzuală la nivelul Direcției Agent Guvernamental fiind cauzată de numărul foarte mare de dosare ce trebuie gestionat in timp scurt, cat si de lipsa de promptitudine din partea autorităților in vederea furnizării actelor necesare apărării . Astfel, toate cauzele aflate pe rolul CEDO suferă cel puțin 2 amânări, termenele acordate fiind de la 1 lună la 4 luni", a declarat secretarul de stat Viorel Mocanu, agentul guvernamental la CEDO.

Procesul Kovesi vs. România a devenit public pe portalul Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO)pe data de 18 februarie 2019. Plângerea a fost depusă pe 28 decembrie 2018, Kovesi denunțând faptul că nu ar fi beneficiat de dreptul de apărare în țară, ca urmare a demiterii din funcția de la DNA. Pe data de 30 ianuarie 2019 a fost comunicat cazul autorităților române.

Cele patru întrebări adresate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt, potrivit site-ului Curții:

1. Este articolul 6§1 din Convenția (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?

2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanță pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție?

3. Având în vedere afirmațiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenție? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege și necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?

4. Reclamanta a avut la dispoziție o cale de atac concretă în plan național, așa cum prevede articolul 13 din Convenție?

În decembrie anul trecut, Laura Codruța Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA, fostul procuror-șef susținând că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Laura Codruța Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului.

"Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, ulterior, că o decizie a Curții Constituționale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.