Declarată la 1 august 2018, Ebola, a doua epidemie de febră hemoragică de pe teritoriul congolez, a ucis 2.277 de persoane, a declarat ministrul Sănătăţii, care a vorbit despre epidemia "cea mai lungă, cea mai complexă şi cea mai ucigaşă" din istoria ţării, informează AFP, citată de Agerpres.
Epidemia de Ebola din Africa de Vest a făcut peste 11.000 de victime în trei ani, în perioada 2013-2016.
Primul focar de Ebola a fost semnalat în Yambuku în nord-estul Republicii Democrate Congo în 1976 şi a totalizat 318 de cazuri recenzate şi 224 de decese.
„Această a doua epidemie a fost foarte specială", "într-un context foarte complex", a subliniat ministrul congolez, evocând „un activism al grupărilor armate, care au cauzat o nesiguranţă cronică".
Într-un comunicat, reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) au avansat cifra de „11 morţi în rândul personalului medical".
Un medic care lucra pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a fost asasinat la sfârşitul unei şedinţe publice în aprilie 2019 în Butembo, unul din epicentrele epidemiei.
OMS a decretat în iulie 2019 că epidemia de Ebola era o urgenţă sanitară de dimensiune internaţională, temându-se de propagarea bolii în ţările vecine - Rwanda şi Uganda, unde au fost înregistrate câteva cazuri. Până pe 18 iulie anul trecut, muriseră deja 1.600 de oameni.
Vaccinarea a fost utilizată masiv pe mai mult de 320.000 de persoane în timpul epidemiei, care a afectat în principal provincia Nord-Kivu.
Congo nu a scăpat de tot de Ebola, în vestul țării fiind declarat un nou focar.
O altă epidemie de Ebola a fost declarată recent la o distanţă de 1.000 de kilometri spre vestul ţării, în Mbandaka, fără să aibă legătură cu epidemia ce a fost declarată joi încheiată.
În total, 24 de cazuri (21 confirmate şi trei probabile) au fost înregistrate, cu 13 decese asociate, potrivit OMS.
Ce este Ebola și cum se transmite virusul ucigaș
Virusul se transmite prin contact direct cu sângele sau cu fluidele corporale şi este cu atât mai virulent cu cât procesul este mai avansat, putând atinge o rată de mortalitate de 90%..
Infecția cu virusul Ebola, sau febra hemoragică este o boală rară şi extrem de gravă, cel mai frecvent întâlnită în Africa, şi având un indice al mortalităţii cuprins între 25%-90% dintre personanele infectate. Transmiterea virusului se face cu uşurinţă prin contact direct între persoane, mai exact prin sânge şi schimbul de fluide.
Simptome infectare cu virusul Ebola. În majoritatea cazurilor, o persoană infectată semnalează febră, slăbiciune, dureri musculare şi articulare, dureri de cap urmate de o senzaţie de slăbiciune progresivă, lipsa poftei de mâncare, diaree (uneori conţinând urme de sânge şi/sau mucus), greaţă şi vărsături. Simptomele iniţiale nu sunt extrem de specifice şi adesea sunt similare cu cele ale altor bolilor mai des întâlnite, cum ar fi răceala sau malaria. Următoarele simptome, distinctive, sunt mai severe: sângerarea nasului, a gingiilor şi/sau a pielii şi vărsături/scaun cu sânge. Alte simptome asociate sunt erupţiile cutanate, gâtul inflamat şi dificutlăţi în înghiţire. Perioada de incubaţie a virusului poate fi între 2 şi 21 zile – de când o persoană a fost infectată până când încep să apară simptomele, potrivit Institutului de Sănătate Publică.
O persoană se poate infecta cu virusul Ebola prin contact direct cu sângele, secreţiile, ţesuturile, organele, sau alte fluide corporale ale unei persoane infectate, vii sau decedate. Transmiterea virusului se poate face totodată şi prin materiale contaminate cu respectivele fluide provenind de la o persoană infectată. Virusul Ebola se poate transmite şi prin contact sexual neprotejat cu pacienţi recent vindecaţi de această boală – studiile arătând că virusul poate fi prezent în spermă (lichide seminale) până la 3 luni de la vindecarea propriu-zisă.
Virusul Ebola este transmis prin fluide şi nu prin aer, aşadar este foarte puţin probabil ca o persoană să se infecteze doar prin contactul cu un bolnav diagnosticat cu Ebola (fără a avea contact direct cu fluide).
Majoritatea persoanelor s-au infectat cu virusul datorită manipulării leşurilor animale infectate (în necunoştinţă de cauză) cum ar fi de cimpanzei sau lilieci.
Persoanele devin contagioase odată ce încep să prezinte simptome. Riscul de infecție în contactul cu persoanele aflate în stagiile precoce ale bolii este relativ scăzut. Riscul de infecție creşte cu cât stadiul persoanei diagnosticate cu Ebola este mai avansat.
Nu există tratament pentru infecția cu virusul Ebola. Până în momentul de faţă nu există un tratament general aprobat pentru tratarea infecţiei cu virusul Ebola, ci doar tratament „de sprijin” – îngrijiri medicale specializate pentru a atenua simptomele şi a preveni complicaţiile ulterioare sau efectele secundare.
