De asemenea, pentru clădirile aflate în proprietatea și/sau administrarea autorităților publice sau a instituțiilor care prestează servicii publice, precum și pentru clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public trebuie să existe acest document, care, în plus în acest caz, trebuie afișat în loc vizibil și accesibil, pentru a putea fi consultat de cine dorește.
Ce este un certificat energetic?
Conform Legii 372 din 2005 modificată și completată, certificatul energetic este un document elaborat după o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO2.
Legea definește unitatea de clădire ca o parte a imobilului (exemplu: un etaj, un apartament etc.), concepută sau modificată astfel încât să fie utilizată separat.
Singurii specialiști care au dreptul să elibereze acest document sunt auditorii energetici atestați.
Puteți afla mai multe despre certificatul energetic accesând site-ul www.avizez.ro.
Reglementări legale în domeniul certificatului energetic
Principala lege care reglementează acest domeniu este Legea nr. 372 din 2005 privind performanța energetică a clădirilor. Ea a fost modificată și completată succesiv prin Legea nr. 159 din 2013, Ordonanța nr. 13 din 2016 a Guvernului României, iar recent, spre sfârșitul anului 2020, prin Legea nr. 101 din 2020.
Pentru ce categorii de clădiri este necesar certificatul de performanță energetică
Acest document este necesar pentru o largă categorie de imobile existente ce se vând, închiriază sau renovează major, sau pentru cele vizitate frecvent de public:
- clădiri rezidențiale (case sau blocuri de locuințe);
- imobile pentru învățământ, sănătate, pentru activități sportive;
- spații comerciale, hoteluri, restaurante, clădiri de birouri sau imobile având alte funcțiuni.
Există și câteva categorii (mai puține, dar merită menționate) care sunt exceptate de la această obligație:
- clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
- clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;
- clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
- clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an;
- clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 m2.
