CCR a dat câștig de cauză sesizărilor depuse de Președintele Iohannis și de PNL cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din proiectul de lege cu privire la înființarea Fondului Suveran de investiții, proiectul "de suflet" al lui Liviu Dragnea.

Atât șeful statului, cât și partidele din opoziție au considerat că înființarea Fondului intra în atribuțiile autorităților publice centrale, nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separația puterilor în stat.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat că legea privind înființarea FSDI a fost declarată neconstituțională, deoarece acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern.

Fostul premier Victor Ponta a salutat decizia CCR, spunând că a fost oprit în acest fel "cel mai mare jaf din avuția României".

"Curtea Constituțională a oprit (pentru moment cel puțin) cel mai mare jaf din avuția României după 1989 - această uriașă hoție a fost promisă de Liviu Dragnea "protectorilor" săi din afara țării (Rusia, Israel, SUA)/ era un preț de peste 10 miliarde de euro din ce a mai rămas statului și poporului român pe care Dragnea era dispus să îl plătească pentru protecția sa politică și pentru câteva fotografii cu lideri internaționali!", a scris Ponta, miercuri, pe Facebook.

Ponta: CCR a oprit cel mai mare jaf din avuția României după 1989

"Instituind prin lege înființarea FSDI, Parlamentul a nesocotit dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție în componența sa referitoare la separația puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ține de competența de reglementare a autorităților administrației publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze - conform jurisprudenței instanței constituționale - neconstituționalitatea legii în ansamblul său", spune șeful statului.

El subliniază că referirea din titlul legii criticate și la 'modificarea unor acte normative' nu schimbă această stare de lucruri, întrucât modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale 'Loteria Română' SA, respectiv Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale 'Imprimeria Națională' SA sunt simple modificări de corelare legislativă devenite necesare ca urmare a înființării Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

"În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că exercitarea arbitrară de către Parlament a competenței sale de legiferare, prin adoptarea de legi în domenii ce revin în exclusivitate în competența decizională a autorităților administrative concretizată în acte normative cu caracter infralegal (administrativ), încalcă și dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, cu riscul de a transforma legiuitorul în autoritate publică executivă", adaugă șeful statului, amintind de decizia CCR nr. 777/2017.

Președintele Iohannis mai susține că, prin obiect, scop, strategia investițională, modul de selectare a conducerii și modalitatea de înstrăinare a acțiunilor sau activelor din proprietatea FSDI, legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție.

El arată că norma ce reglementează organizarea și funcționarea FSDI prin raportare exclusivă la prevederile Legii societăților nr. 31/1990 și la cele ale legii criticate este lipsită de previzibilitate, fiind astfel încălcate dispozițiile din Constituție, întrucât exclude de la aplicare orice alte reglementări specifice pieței de capital sau fondurilor de investiții.

Șeful statului consideră că astfel FSDI va funcționa fără să se supună vreunei norme prudențiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deși patrimoniul său va include societăți de interes strategic.

Președintele Iohannis mai arată că legea criticată este neclară și sub aspectul lipsei oricăror mențiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia. De asemenea, el arată că în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente și obligatorii pentru desfășurarea activității unui astfel de fond.

El spune că soluția legislativă privind capitalul social al FSDI în valoare de 9.000.000.000 lei și includerea în cadrul Fondului a unor companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poșta Română, CE Oltenia) este de natură să afecteze interesul național în activitatea economică.

Liberalii au sesizat CCR cu privire la legea privind înființarea FSDI, sesizarea fiind semnată de 66 de deputați. Ei reclamă, printre altele, încălcarea principiului bicameralismului și încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor.

"Înființarea unei societăți pe acțiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară și nu printr-un act care are forța legii. În această situație, Parlamentul României a încălcat separația puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituția României, reglementând într-un domeniu care este în competența autorităților administrației publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său", se arată în sesizarea PNL.

USR anunța pe 15 iunie că a contestat la Curtea Constituțională această lege.

Primul motiv de neconstituționalitate invocat de USR este că se încalcă atribuțiile Parlamentului prevăzute în Constituție, deoarece înființarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege de către Parlament, ci de către Guvern. Un alt motiv de neconstituționalitate este acela că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, fiind substanțial diferită de cea adoptată de Senat.

Contestația a fost semnată de 27 de deputați ai USR, 12 deputați de la PMP și 12 parlamentari neafiliați.