CCR lasă "cartoful fierbinte" al grațierii la PSD. Decizia pe protocoale, amânată pe 19 decembrie

CCR lasă "cartoful fierbinte" al grațierii la PSD. Decizia pe protocoale, amânată pe 19 decembrie
Curtea Constituțională a amânat din nou, pentru a patra oară, o decizie privind protocoalele secrete încheiate de Parchetul general cu SRI. Un răspuns legat de neconstituționalitatea protocoalelor ar putea deschide calea către o OUG pe amnistie și grațiere. Motivul amânării de joi: judecătorul Daniel Morar s-a îmbolnăvit și nu s-a prezentat în instanță. Decizia ar urma să fie luată pe 19 decembrie.
Curtea Constituțională (CCR) a amânat joi, pentru a patra oară, pronunțarea deciziei privind protocoalele secrete încheiate în 2009 și 2016 între Parchetul general și Serviciul Român de Informații.
Motivul amânării este că unul dintre judecători, fostul șef al DNA Daniel Morar, lipsește - invocând probleme de sănătate, iar o decizie nu poate fi luată în lipsa lui.
”În ziua de 13 decembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanșat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, cerere formulată de președintele Camerei Deputaților. Curtea Constituțională, luând act de imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, a dispus amânarea pronunțării la data de 19 decembrie
2018”, anunță un comunicat al CCR.
Dacă Curtea Constituțională decide că protocoalele de colaborare încheiate între SRI și Parchetul Geneeral au încălcat Constituția, asta ar însemna o portiță deschisă către amnistie și grațiere, iar Liviu Dragnea ar avea din nou un cazier curat, spun unii specialiști în drept.
Sesizarea depusă la CCR a fost semnată de Florin Iordache, unul dintre oamenii fideli lui Dragnea.
Potrivit unor surse politice, juriștii PSD cred că vor avea câștig de cauză și, pe baza deciziei CCR, Guvernul ar putea adopta ordonanța de amnistie și grațiere, la pachet cu ordonanța pentru modificarea Codurilor penale.
Surse din conducerea PSD susțin că temuta ordonanță nu va conține cuvintele amnistie și grațiere, ci e pregătită o variantă care să „repare nedreptățile din Justiție“.
Practic, o astfel de măsură ar anula condamnarea de trei ani și jumătate cu executare primită de Liviu Dragnea în primă instanță și, în plus, l-ar lăsa pe liderul PSD și cu cazierul curat.
Ce conține sesizarea la CCR
Sesizarea a fost luată în discuție de judecătorii CCR și pe 28 noiembrie. La acea dată, au fost prezentate punctele de vedere ale Parlamentului și Ministerului Public.
Vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache a susținut atunci că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiția de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.
"Vă solicit să admiteți acest conflict de natură constituțională existent în prezent între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, (...) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor cu SRI (...), și-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit SRI cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (...) Acționând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competențe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreționar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării", declara Iordache la CCR.
La rândul său, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informații este verificată de Parlament, iar, dacă Legislativul și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuția constituțională, ar fi identificat din vreme situația sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.
"Parlamentul verifică inclusiv activitatea CSAT, adică a autorității autonome învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea SRI. (...) Or, în tot acest context din care rezultă controlul efectiv și direct al Parlamentului asupra Serviciului Român de Informații, credem că este justificată solicitarea de a reconfigura cadrul procesual creat prin prezenta sesizare, în sensul acordării calității de parte Parlamentului, alături de Ministerul Public, în conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Conduita generatoare a acestui conflict ar consta în exercitarea sau exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a propriilor atribuții constituționale (...). Dacă Parlamentul și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuția constituțională menționată este de presupus în mod rezonabil că ar fi identificat din vreme situația pe care prin prezenta o califică ca fiind arbitrară sau contra legii", a subliniat Nedelcu.
Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea și-a delegat atribuțiile acestuia în ziua respectivă.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























