Curtea Constituțională a dat undă verde cercetării lui Călin Popescu Tăriceanu pentru abuz în serviciu și uzurparea de calități oficiale. Fostul șef al Senatului s-a ales cu dosar penal pentru că a refuzat punerea în aplicare a unei decizii definitive a ÎCCJ privind demiterea unui senator PSD aflat în incompatibilitate.
La începutul anului, procurorii Parchertului Genersal l-au anunțat pe fostul președinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu că este suspect pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, pentru ca apoi să-l acuze și de complicitate la uzurpare de calități oficiale.
Dosarul a fost deschis după ce parlamentarul PSD Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, cu toate că trebuia demis, pe motiv de incompatibilitare, ca urmare a unei decizii definitive în acest sens a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În acest context, Tăriceanu a fost acuzat de procurori că n-a pus în aplicare, în calitate de președinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanțe de judecată.
În mai, succesorulu lui Tăriceanu, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituțională cu privire la constatarea și soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Senat și procurorii ICCJ "printr-o ingerință directă și neconstituțională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului".
Motivul era că "prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări", potrivit Agerpres.
În dezbaterile de la CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul Cabinetului președintelui Senatului, a declarat că o acțiune judiciară pornită împotriva șefului Senatului "este un fapt de o imensă gravitate și care creează un precedent periculos".
Pe de altă parte, reprezentantul Parchetului General a solicitat să se disocieze din motivarea sesizării aspectele referitoare la conduita Agenției Naționale de Integritate, deoarece Ministerul Public nu poate răspunde actelor unei alte autorități față de care nu are raport juridic.
Ea a explicat că, deși au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluționare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Potrivit Marinelei Mincă, Comisia juridică a Senatului nu a emis raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept.
