Cât de corect vorbim? Pleonasme pe care le folosim frecvent

Pleonasmul este asocierea redundantă a unor cuvinţe sau expresii care au, de fapt, acelaşi înţeles. Adesea, pleonasmele, inclusiv cele acceptate de limbă, provin din neadaptarea corectă a neologismelor, explică lingviştii Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae, în cartea „101 de greşeli de lexic şi gramatică”, scrie Adevarul.ro.

Cei doi lingvişti de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române spun că de multe ori, pleonasmul este şi un mod de a insista asupra unei idei – „am văzut cu ochii mei", „am auzit cu urechile mele" sau „întuneric beznă", acestea fiind pleonasme aparente.

De asemenea, celebrele expresii „taci din gură!" şi „ieşi afară!" sunt pleonasme acceptate de limbă.

Lingviştii spun că o sursă a pleonasmului o reprezintă împrumutul din alte limbi, mai ales din franceză. Astfel, pleonasmele din alte limbi au fost traduse „mot-à-mot" în română şi preluate ca atare: a îngheţa de frig – geler de froid (franceză), a coborî în jos – descendre en bas, a urca în sus – monter en haut.

O altă cauză, spun experţii, ar fi necunoaşterea sensului cuvintelor împrumutate, lucru care se întâmplă acum cu neologismele din engleză: board de conducere, conducere managerială, hit de succes, reclamă publicitară, summit la vârf, maşină de floricele popcorn.

Pleonasme des întâlnite în limba română:

- abundenţă mare
- abuz exagerat
- amestec eterogen
- amploare mare  
- a anticipa dinainte  
- avalanşă de zăpadă  
- a avansa înainte  
- aversă de ploaie  
- bancnotă de hârtie  
- a se bifurca în două  
- biografia vieţii  
- ceremonie solemnă  
- a coabita împreună  
- coridor de trecere  
- cutremur de pământ  
- deplină unanimitate  
- epilog final  
- folclor popular  
- gamă diversificată  
- garderobă de haine
- lihnit de foame  
- limonadă de lămânie  
- nul şi neavenit
- ompletă de ouă
- pacient bolnav  
- perioadă de timp  
- perspectivă de viitor  
- polemică contradictorie  
- procent la sută  
- a survola peste