Cu toate că Biserica catolică și cea ortodoxă sărbătoresc în esență același eveniment, istoria zbuciumată dintre cele două a făcut ca obiceiurile și ritualul să se schimbe.
Cu toate că Biserica catolică și cea ortodoxă sărbătoresc în esență același eveniment, istoria zbuciumată dintre cele două a făcut ca obiceiurile și ritualul să se schimbe.
Învierea este celebrată la date diferite și că doar în ultimii ani s-a pus în discuție folosirea unei date unice care să fie folosită de ambele Biserici.
Părintele Ionuț Aștefănoae de la biserica ortodoxă Sfântul Gherman din Constanța spune că una dintre diferentețe majore de ritual ține de faptul că Sfânta Lumină de la Ierusalim vine numai la ortodocși.
"Slujbele la noi au o încărcătură mai mare din punct de vedere dogmatic. La catolici slujbele sunt puțin mai simple. Icoana învierii ne arată că în ortodoxie momentul aceasta înseamnă coborârea la iad a lui Iisus Hristos, scoaterea de acolo a lui Adam și Eva, biruința asupra morții și asupra iadului, a păcatului, iar catolicii îl prezintă pe Hristos numai biruitor, cu steagul în mână", explică preotul constănțean.
În ceea ce privește slujba din noaptea Învierii, la catolici este Mesa, iar la ortodocși are loc Sfânta Liturghie. Suveranul Pontif merge iese în Poața Sfantului Pentru de la Vatican și rostește în zeci de limbi mesajul de Paște și binecuvântarea "Urbi et Orbi". Ortodocșii au parte de o serie de slujbe care culminează cu cea de la miezul nopții, atunci când marii ierarhi din fiecare regiune a țării îi îndeamnă cu vorbele "Veniți de luați lumină".
Marea schismă a creștinătății s-a petrecut în anul 1054. Cauza ei, spun istoricii Bisericii, a fost corupția care domnea la acea vreme în Biserica romană. Arhimandritul Paisie Fantaziu susține că "majoritatea popoarelor creștinate nu știau nimic despre această corupție: vinovații nu se lăudau cu faptele lor, martorii obiectivi și curajoși erau la fel de rari ca astăzi, unii istorici contemporani precizând chiar că acești martori „erau tot atât de rari precum căpșunile pe câmp în luna ianuarie”. În 1054, paharul „bizantin” se varsă. În ansamblu, cei doi protagoniști ai Marii Schisme sunt Mihail Kerularios, patriarhul ecumenic al Constantinopolului și papa Leon al IX-lea".
Citeste mai multe pe Adevarul.ro.
