Analistul politic Radu Magdin consideră că obiectivul final al președintelui Klaus Iohannis rămâne un Guvern liberal, fie și minoritar, alături de UDMR. Acesta spune că lista scurtă cu nominalizări este compusă din Bode, Ciucă sau Cîmpeanu.
„Era de așteptat (căderea Guvernul Cîțu - n.r.), urmează consultări. Obiectivul final al președintelui rămâne un Guvern liberal, fie și minoritar, alături de UDMR. Puțin probabil să se meargă pe o confruntare frontală, să spunem așa, prin propunerea din nou a lui Florin Cîțu, având în vedere o decizia anterioară a Curții Constituționale. Foarte probabil va fi aruncat în față un alt candidat. Rămâne de văzut care va fi acesta. Am văzut ceea ce s-a dat pe surse - posibil miniștrii Apărării, de Interne sau Educației. Foarte probabil va fi unul dintre cei trei", a spus Magdin, scrie Agerpres.
El a arătat că partidele aflate în opoziție față de PNL ar putea accepta candidatura lui Bode, Ciucă sau Cîmpeanu, având în vedere ipoteza nominalizării lui Florin Cîțu.
Radu Magdin susține că, "dincolo de tot ceea ce ține de zona de scenariu sau șicană în politică, în mod realist vorbind, de asumare a puterii, președintele, în momentul de față, nu își poate permite luxul, pentru a avea o moștenire politică, pentru a vedea o implementare a proiectului "România Educată", să nu aibă un Guvern, dacă nu neapărat al său în toată puterea cuvântului, măcar un Guvern apropiat de sine".
"Un asemenea Guvern, cel mai probabil, este doar un Guvern PNL-UDMR. S-ar putea deschide o cale mai largă, dar asta ar presupune negocieri. Nu avem în momentul de față indicații asupra unor negocieri de bună credință reale între PNL și USR. Părerea mea e că cineva gen Lucian Bode poate reface o coaliție, dar trebuie ca PNL să lase declarațiile din ultima perioadă, care sunt declarații "puternice", aș putea spune chiar "superioare" ca atitudine, și trebuie să intre într-o realitate politică mai realistă, ceea ce presupune o deschidere mai largă spre negocieri și o flexibilitate mai mare", a spus Magdin.
Analistul politic a opinat că refacerea coaliției PNL-USR-UDMR ar fi posibilă cu propunerea pentru funcția de premier a lui Lucian Bode sau a lui Sorin Cîmpeanu.
"Eu nu aș exclude ca analist posibilitatea reînnoirii coaliției. Clar, aceasta se va face fără Florin Cîțu. Repet, nu avem indicații ale unor negocieri între PNL și USR. Dacă ar fi vorba de candidații Lucian Bode sau Sorin Cîmpeanu acest lucru este posibil. Cred că Nicolae Ciucă, deși are un CV impresionant ca militar, este foarte puțin probabil să întrunească acordul comun PNL-USR-UDMR și nu ar fi neapărat un semnal extraordinar pentru democrația civilă din România faptul că aduci un fost militar în retragere în funcția de prim-ministru", a arătat el.
Magdin a exclus varianta alegerilor anticipate, deoarece "situația de criză prelungită sau de Guvern minoritar" ar avantaja partidele aflate în opoziție.
"Amplitudinea provocărilor și crizelor combinate cu care ne confruntăm, o parte care au legătură cu realitatea politică românească, dar majoritatea care nu au legătură cu noi, ci cu contextul global și anume tot ce ține de procesul de inflație, de facturile ridicate la energie și nu numai, repet, amplitudinea acestor crize combinate fac să scadă foarte mult apetitul de guvernare pentru partidele noastre de opoziție. Este mult mai facil și strategic corect pentru partidele de opoziție să nu se grăbească să vină la guvernare, să lase o guvernare minoritară PNL-UDMR să se uzeze, ca ei să capitalizeze ulterior. Anticipatele în primăvară sunt mai puțin probabile decât o variantă de anticipate, aș spune eu sau de preluare a puterii înspre 2023 între diferite formate de opoziție. Aș spune că, mai degrabă, vom merge pe un format slab politic de Guvern minoritar în perioada următoare, dar cu un format care este acceptat de Opoziție, pentru că aproape orice dosar va trebui negociat între Putere și Opoziție și, mai precis, între PNL prioritar și PSD, lucru care avantajează PSD în perioada următoare", a încheiat Radu Magdin.
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD a fost adoptată, marți, de Parlament cu 281 voturi "pentru", dintre cele 281 exprimate.
