Bugetul pe 2026, amânat pentru februarie. Vicepremierul Barna explică blocajul reformelor administrative, Guvernul cere 2,5 miliarde euro din PNRR

Vicepremierul Tánczos Barna explică întârzierea prin vacanța parlamentară și necesitatea finalizării reformelor administrative – centrală și locală – precum și a pachetelor de relansare economică, care blochează proiectul de două luni.

„Pentru că este și vacanță parlamentară, trebuie convocat Parlamentul și până atunci trebuie să vedem ce facem cu minunatele pachete pe administrație, pe relansare economică și toate modificările care trebuie aprobate pentru pregătirea Legii bugetului”, explică viceprim-ministrul Tánczos Barna, care a fost și ministru de Finanțe al României.

Ședința coaliției PSD-PNL-USR-UDMR de miercuri, 17 decembrie, ar putea debloca negocierile, după consensul din 14 noiembrie privind reducerea a 10% din personalul administrației locale și ajustări în centrală, dar discuțiile au stagnat.​

Premierul Ilie Bolojan avertiza luna trecută că, fără adoptarea reformelor până la jumătatea lui decembrie, bugetul riscă să compromită ținta de deficit de maximum 6,5% din PIB asumată față de Comisia Europeană.

În 2025, deficitul este estimat sub 8,5% după creșterea TVA și înghețarea pensiilor și salariilor bugetare, alături de majorări de impozite pe proprietăți de la 1 ianuarie. Sorin Grindeanu (PSD) confirmă consens pe administrația locală, dar respinge tăieri de salarii în ministere, iar miercuri se tranșează și salariul minim pe 2026.​

În paralel, Guvernul pregătește cererea pentru a patra tranșă din PNRR, de 2,5 miliarde euro (granturi și împrumuturi), posibil depusă vineri, 19 decembrie, deși reforme precum pensionarea magistraților rămân incomplete.

Noul PNRR renegociat renunță la 7 miliarde euro din planul inițial de peste 520 de obiective, rămânând sub 370, cu acces la încă 11 miliarde până în august 2026; banii finanțează proiecte majore precum Autostrada A7 Ploiești-Pașcani.

Comisia Europeană prognozează creștere PIB de 1,1% în 2026 (față de 0,7% în 2025) și deficit de 6,2%, datorită consolidării fiscale.