Bobotează 2018. În ziua de Bobotează, apele capătă puteri tămăduitoare. Pregătirile pentru Botezul Domnului încep cu câteva zile în avans, când preoții umblă cu Iordanul și sfințesc casele oamenilor. Boboteaza este sărbătorită de creștin-ortodocși în fiecare an, pe 6 ianuarie. Potrivit creștinortodox.ro, în satele din Moldova, pe vremuri, femeile petreceau în grupuri mari, acasă la una dintre ele.
Sătencele se întâlneau și organizau în seara de ajun de Bobotează o clacă specială, cu mâncare și băutură. Femeile petreceau până dimineața cu joc și voie bună. În zorii zilei, când ieșeau pe ulițe, sătencele prindeau primii bărbați care umblau pe drum și îi amenințau cu aruncatul în apă, scrie Adevărul.
Tot în Ajun, bătrânii satelor citeau în cărbunii din vatră care va fi primul membru din familie care va muri. Oamenii scoateau din vatră tot atâția cărbuni câți membri număra familia și-i boteza cu numele fiecăruia. Primul cărbune care se stingea aducea vestea înfrigurată că persoana al cărui nume îl purta va muri
Altădată, în Bucovina, pe vremuri, tinerele neveste erau inițiate în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea lor cu apă din râu sau din fântână. Aceeași sursă menționează că fetele tinere își visează ursitul, în Ajunul Bobotezei, dacă își pun sub pernă crenguțe de busuioc furate din mănunchiul preotului care sfințește casele. După 6 ianuarie, apele sfințite au puteri tămăduitoare, motiv pentru care în Moldova în următoarele nouă zile nu se spală rufele.
Boboteaza, cunoscută și cu numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat, este vestită oamenilor de către preotul paroh care merge din casă în casă cu Iordanul. În Moldova, părintele este însoțit de un alai de copii care strigă la fiecare poartă „Doamne miluiește!”, în unele sate păstrându-se încă forma „Chiraleisa”, care provine din grecescul „Kirie eleison”.
În schimbul strigăturilor, copiii primesc de la gospodari colaci, nuci, mere și bani. Pe vremuri, alaiul care umbla prin localitate doar în Ajunul Bobotezei era invitat la masă și cinstit cu bucate de post. .
În Bucovina, a doua zi după Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul, se practica obiceiul „Udatul Ionilor”. Toți bărbații din localitate care purtau numele de Ion primeau câte un brad împodobit și erau obligați să organizeze o petrecere.
