În cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din 2026, Banca Națională a României a decis să păstreze neschimbat întreg setul de instrumente monetare. Astfel, pe lângă menținerea dobânzii cheie la 6,5%, rata pentru facilitatea de depozit rămâne la 5,5%, iar cea pentru creditare (Lombard) la 7,5%. Totodată, rezervele minime obligatorii pentru bănci au fost menținute la nivelurile actuale, semnalând o atitudine prudentă în fața incertitudinilor economice globale.
Șocul energetic și inflația din Trimestrul II din 2026
Principala îngrijorare a Băncii Centrale vizează intervalul martie–iunie 2026, perioadă în care rata anuală a inflației este prognozată să crească peste așteptări. Acest salt este pus pe seama scumpirii masive a combustibililor, generată de cotațiile ridicate ale petrolului și gazelor naturale, pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu.
Presiunea asupra prețurilor va fi accentuată în trimestrul al doilea și de factori interni:
Expirarea plafonării prețurilor la energie electrică.
Efectele fiscale: Majorarea TVA și a accizelor va pune o presiune suplimentară pe buzunarele consumatorilor.
Tensiunile geopolitice: Un posibil blocaj prelungit al strâmtorii Ormuz ar putea menține prețurile la carburanți la niveluri record.
Orizontul scăderilor de dobândă se îndepărtează
Dacă la începutul anului analiștii sperau la o relaxare a politicii monetare în vara lui 2026, realitatea din teren a schimbat radical prognozele. Persistența inflației și riscurile legate de puterea de cumpărare îi fac pe economiști să creadă că primele tăieri de dobândă ar putea fi amânate chiar până în 2027. Mai mult, în piață a apărut întrebarea legitimă dacă BNR va reuși să evite noi majorări, în cazul în care șocurile energetice se agravează.
Consolarea vine din ajustările bugetare
Există, totuși, și semne de optimism moderat. BNR estimează că influențele negative se vor estompa începând cu trimestrul al treilea (T3/2026), ceea ce ar putea aduce o scădere rapidă a inflației spre finalul anului. Un rol crucial îl vor juca ajustările bugetare începute în 2025, care au potențialul de a tempera cererea internă și de a stabiliza deficitul de cont curent.
Riscuri majore la adresa activității economice
Consiliul de Administrație al BNR avertizează că războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală rămân principalele „necunoscute” ale ecuației. Acestea nu afectează doar profiturile firmelor și puterea de cumpărare, ci și percepția de risc asupra întregii regiuni, fapt ce poate duce la creșterea costurilor de finanțare pentru România. În acest context tensionat, respectarea angajamentelor de consolidare fiscală asumate față de Comisia Europeană rămâne o prioritate critică pentru stabilitatea macroeconomică.
