Proprietarul din imaginile următoare locuieşte pe strada Piatra Morii, numărul 10, încă din anul 2014, la câteva luni de când blocul a fost dat în folosinţă. A plătit peste 80.000 de euro pe un imobil asupra căruia planează multe semne de întrebare, susţine bărbatul, care a reclamat la Poliţie faptul că dezvoltatorul l-ar fi înşelat. Asta pe lângă faptul că are suspiciuni serioase asupra calităţii construcţiei.
"Nu este nimic amenajat. Deşi în proiect şi în autorizaţia de construire sunt specificate a fi opt locuri de parcare. Aici şi în spatele clădirii, încă şapte. După cum vedeţi, este neatins, nefinalizat. Este proprietatea dezvoltatorului şi a încercat să ne facă o ofertă, dar oferta făcută pe ce?, că nu văd nimic", spune bărbatul.
Proprietarul vrea să dea dezvoltatorul în judecată, însă costurile sunt greu de suportat pentru un singur locatar. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte siguranţa blocului, nu-i râmâne decât să spere că un cutremur mare ne va ocoli ani buni de acum înainte.
Contactat de Realitatea TV, dezvoltatorul a avut o cu totul altă opinie vizavi de calitatea construcţiei.
"După patru ani de zile, viciile ascunse s-au dus. Doi ani de zile prevede legea. Dacă apare vreo fisură, ceva, să mă anunţe, să o remediez imediat. (...) M-am rugat de dânşii de doi ani de zile, mă ţin de ei cu locurile de parcare, să cumpere. Ei vor să cumpere pe un preţ de nimic", spune dezvoltatorul.
Alt bloc nou, aceeaşi problemă. Finisaje proaste, crăpături de la un capăt la altul al tavanului şi cârpeli care ascund proasta execuţie.
Agenţii imobiliari ştiu că multe dintre blocurile construite de câţiva ani încoace se confruntă cu diverse probleme. De la inflitraţii şi canalizări prost făcute, la chestiuni care ar putea pune în pericol viaţa locatarilor.
În Bucureşti, s-a construit tot mai mult de la an la an, în ciuda crizei economice. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cele mai multe blocuri au fost ridicate în 2011, înregistrându-se astfel un număr de peste 62.000 de locuinţe, de 15 ori mai multe decât în 2010 şi de 18 ori mai multe comparativ cu 2012. Blocuri noi au apărut peste noapte şi în următorii trei ani, astfel că în 2015 ajungeam să avem peste 8.000 de locuinţe nou-nouţe.
Şi la nivel naţional, 2011 a fost un an cu afaceri prospere pentru dezvoltatori. S-au construit aproape 200.000 de locuinţe.
Construcţii multe, la fel şi suspiciunile în ceea ce priveşte calitatea lor. Am fost şi noi, împreună cu specialiştii Institutului Naţional de Încercări în Construcţii, să efectuăm verificări nedistructive la două imobile, unul vechi - din 1986- şi altul nou, ridicat în 2014, pentru a vedea diferenţa dintre cele două blocuri construite la 30 de ani distanţă.
"Armătura - în mare, ştim diametrele, dar nu putem spune dacă acest element rezistă la un cutremur", spune Claudiu Matei, cercetător INCERC.
S-au determinat şi rezistenţele betonului, ţinându-se seama de o serie de elemente care alcătuiesc o construcţie, dar şi de factorii care au adus modificări, în timp. Cu toate acestea, rezistenţa betonului a rezultat a fi mai mare la imobilul construit după '80 decât la cel ridicat acum doi ani.
"Sunt deja propuneri legate de revizuirea normei de producere a betonului şi avem în proiect modificarea normativelor româneşti. Pentru a nu avea problemele de care vorbeaţi în nerealizarea unei anumite calităţi a construcţiilor legate de data aceasta de beton şi de blocurile noi", spune Dan Georgescu, profesor al Facultăţii de Construcţii.
Până la a avea construcţii a căror calitate să nu fie pusă la îndoială, cumpărătorii sunt nevoiţi să dea bani grei pe imobilele existente. Şi nu de puţine ori proprietarii au dat în judecată dezvoltatorii, nemulţumiţi de achiziţia făcută.
Reporter: Andreea Dascalescu
Operatori: Mihai Angiu, Calin Buda, Petrica Baboia, Mihai Stoian
Montaj: Sorin Niculae
