Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a respins, pe 4 august, cererea Elenei Udrea de ridicare a măsurii preventive, decizia nefiind definitivă.

Elena Udrea a declarat la ÎCCJ că a cerut ridicarea controlului judiciar în dosarul "Gala Bute" pentru că vrea să ducă o viață normală, să nu mai fie urmărită și fotografiată de presă și paparazzi, spunând că, în România, orice om care are un telefon mobil devine un paparazzo. Udrea s-a arătat deranjată că este urmărită mereu de paparazzii, dar și de faptul că oamenii simpli îi fac fotografii și apoi le trimit presei.

Elena Udrea este sub control judiciar din 16 iunie, când instanța supremă a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu, în dosarul "Gala Bute", potrivit Mediafax.

Udrea a stat în arest la domiciliu din 7 mai până în 16 iunie. Din 25 februarie până în 30 aprilie, Udrea a fost încarcerată în Arestul central al Poliției Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgșor.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată, pe 21 aprilie, în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și respectiv de luare de mită în legătură cu finanțarea de către același minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimiși în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu și Dragoș Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 și 2011, Elena Udrea și fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu CNI. Anchetatorii au mai stabilit că Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiți lui Tudor Breazu. Plățile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societății Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut și primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările față de Elena Udrea pentru infracțiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL București, sub aparența unor contracte de donație fictive, întocmite pentru a disimula originea infracțională a banilor.

Elena Udrea este urmărită penal și în dosarul "Microsoft", cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanța a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu în acest dosar până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul "Gala Bute".

Alina Bica și Șerban Pop, arestați preventiv pentru luare de mită

Fosta șefă a DIICOT, dar și fostul șef al ANAF, Șerban Pop, au fost arestați preventiv, pe 2 septembrie, pentru 30 de zile, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce fost reținuți pentru 24 de ore de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), într-un dosar de mită. Cei doi sunt acuzați că au primit mită de la omul de afaceri Horia Simu pentru a-l favoriza într-un dosar DIICOT. Potrivit avocatei Alinei Bica, denunțătorul ar fi chiar fostul consilier Ionuț Mihăilescu.

Potrivit comunicatului DNA, Șerban Pop este acuzat de complicitate la dare de mită, iar Alina Bica, de luare de mită, participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvâșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu.Oamenii legii au dispus începerea urmăririi penale pe numele omului de afaceri Horia Simu,  cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
În ordonanța de reținere a procurorilor se arată că, în cursul anului 2014, Șerban Pop a primit de la suspectul Horia Simu, om de afaceri, suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistență juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă și suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT, în scopul soluționării unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri, într-o manieră favorabilă acestuia din urmă.

La data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror șef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunțător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Șerban Pop. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de suspectul Horia Simu în tranșe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, fostului șef ANAF pentru ca acesta să o remită în scopul menționat mai sus, spun procurorii.

În schimbul banilor primiți, Alina Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz și a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acționat fără vinovăție), în scopul pronunțării unei soluții de clasare în cauza în care se desfășurau acte de urmărire penală față de suspectul Simu Horia, lucru care s-a și întâmplat ulterior, potrivit aceleiași surse.