Profesoara Ellne van Wolde, om de ştiinţă specializat în Vechiul Testament şi foarte respectată în cercurile academice, a afirmat că prima propoziţie din Geneză, "La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul", nu este o traducere corectă din ebraică.
Ea susţine că a realizat o nouă analiză care sugerează că scriitorii Bibliei nu au intenţionat niciodată să sugereze că Dumnezeu a creat lumea; de fapt Pământul era deja aici când Dumnezeu a creat oamenii şi animalele.
Van Wolde, în vârstă de 54 de ani, a prezentat o teză pe acest subiect la Universitate Radboud din Olanda. Aceasta a spus că a analizat textul original din Ebraică şi l-a plasat în contextul Bibliei şi în contextul celorlalte istorisiri ale creaţiei din Mesopotamia antică.
Concluzia studiului este că verbul ebraic "bara", care este folosit în prima propoziţie din Geneză, nu înseamnă a crea, ci a separa. Astfel prima propoziţie se citeşte acum "La început, Dumnezeu a separat cerurile şi pământul".
Potrivit tradiţiei iudeo-creştine Dumnezeu a creat Pământul din nimic (creatio ex nihilo). Analiza cercetătoarei arată însă că începutul Bibliei nu este începutul timpului, ci începutul unei naraţiuni.
"Vrea să spună că Dumnezeu a creat oamenii şi animalele, dar nu Pământul", a declarat Van Wolde. Această traducere se potriveşte şi cu restul textelor antice. Potrivit acestora, înainte era o mare întindere de apă în care locuiau monştri, acoperiţi de întuneric. Tehnic, verbul "bara" înseamnă a crea, dar Ellne a considerat că este ceva în neregulă cu acest verb. "Dumnezeu era subiectul, urmat apoi de două sau mai multe obiecte. De ce nu a creat doar un lucru sau un animal, dar întotdeauna mai multe?".
A concluzionat că Dumnezeu nu a creat, ci a separat Pământul de Paradis, uscatul de mare şi monştrii marini de păsări.
