”Tranziția energetică nu este o tranziție simplă, nu este o tranziție ieftină și nu este o tranziție care să se facă doar din birourile de la Cotroceni sau de la Palatul Victoria. Această tranziție energetică trebuie discutată cu mediul de afaceri, pentru că una dintre problemele cu care noul Guvern se va confrunta în perioada imediat următoare este definiția consumatorului vulnerabil.
Cum definești consumatorul vulnerabil? Pe baza a ce? Pe baza venitului, pe baza numărului de persoane, pe baza locației? Sunt lucruri care trebuie făcute pentru că această tranziție energetică va avea un impact major la nivel social. Am făcut toate aceste comitete pe care le-am coordonat, alături de colegii mei din Cancelarie, am invitat ministerele, autoritățile care sunt responsabile și, ulterior, am organizat întâlniri comune cu mediul de afaceri, pentru că nu vom putea face lucrul acesta fără să înțelegem de fapt ceea ce poate mediul de afaceri', a menționat Florin Spătaru, la evenimentul 'Bucharest Leaders' Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality'.
Apocalipsa liberalizării din iulie. Facturile la energie vor exploda. Pentru mulți consumatori casnici tarifele vor fi cel puțin duble
El a făcut referire la un raport al Băncii Mondiale, potrivit căruia decarbonizarea în România, pentru tot ceea ce înseamnă business, fără dezvoltare (din 2023, când a fost făcut studiul - și până în 2050) costă 350 de miliarde de dolari. Conform recomandării, 33% din bani ar trebui să vină din schemele de ajutor de stat, iar 60% de la sectorul privat.
'Dacă vorbim de dezvoltare, mai aducem 50 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că, în bugetul României, nu contează care este guvernul, până în 2050, dar cu siguranță în perioada 2025-2035, ar trebui să regăsim pentru acest aspect al decarbonizării sub diversele forme, cel puțin 3,5 miliarde de dolari. Dacă nu vom găsi acești bani, introduși acolo ca fiind instrumente care să ne ajute în domeniul decarbonizării, vă pot spune că sunt foarte puține șanse ca România să-și îndeplinească acest obiectiv', a spus Florin Spătaru, citat de Agerpres.
În acest sens este nevoie de așa numitele tehnologii 'net zero', care au fost incluse într-un document programatic al Comisiei Europene, tehnologii care pot fi finanțate și pot ajuta acest proces la decarbonizării.
'Mai pragmatic spus, nu mai cumpărăm electrolizoare și pompe de căldură și mori eoliene din China, din Vietnam, din Thailanda sau de unde mai cumpărăm noi, ci încercăm să le producem aici. Atunci s-a creat acest instrument cu ajutorul căruia statele membre să-și poată finanța un astfel de proiect. (...) Circa 66% din 350 de miliarde de dolari - sunt foarte mulți bani pe care noi va trebui să-i atragem din sectorul privat pentru a putea să ne îndeplinim acest obiectiv al decarbonizării. Dacă și un euro îl vom cheltui într-o direcție greșită, factorul de multiplicare negativ va fi mult mai mare decât acel euro', a adăugat Spătaru.
El a subliniat că este 'un efort continuu pe zeci de ani ca România să poată să-și îndeplinească niște obiective', astfel încât 'să nu ne trezim în 2035 că vom ieși din piață'.
'Chiar dacă închidem centralele pe cărbune, că nu vom avea energie necesară, nu putem să punem toți banii la dispoziție. Dacă nu vei avea energie și nu vei avea competențe, nu vine nimeni din sectorul privat să-și dezvolte ceva aici. Și astea sunt provocările cu care, din punctul meu de vedere, România se va confrunta în acest sector al energiei', a punctat Spătaru.
