La 1 decembrie 1918, cardinalul Iuliu Hossu citea Proclamația de Unire de la Alba Iulia. După 100 de ani de la eveniment, în Milaș, județul Bistrița-Năsăud, locul unde s-a născut artizanul Unirii, acesta a fost uitat, casa a fost demolată și până și cărămida a fost vândută.
Primul cardinal român greco-catolic, episcopul Iuliu Hossu, a fost uitat de autoritățile din comuna sa natală din județul Bistrița-Năsăud, Milaș, singura mărturie a trecerii cardinalului prin comună fiind o troiță pe care o femeie din sat, cu inimă mare, a ridicat-o în cinstea lui.
Pe 1 decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a citit actul de Unire de la Alba Iulia în fața a 100.000 de români. Pentru că a refuzat scaunul de mitropolit al Moldovei oferit de comuniști în schimbul trecerii la religia ortodoxă, Hossu a fost condamnat la închisoare și a fost închis la Sighet între anii 1950-1955. Cu un an înainte să moară, papa Ioan Paul al IV-lea i-a oferit rangul de cardinal. Între timp, toate averile familiei au fost confiscate.
După Revoluție, urmașii lui Iuliu Hossu s-au reîntors la Milaș și și-au cerut proprietățile. Le-au primit după ani de procese, timp în care acestea s-au degradat continuu.
Familia Hossu a primit, în satul Milaș, casa natală în care s-a născut episcopul Iuliu Hossu, mai multe imobile care au adăpostit fel de fel de instituții agricole și peste 120 de hectare de teren și pădure.
Dacă terenul a fost dat în arendă, clădirile au fost lăsate de izbeliște, cele mai multe sunt extrem de degradate, iar casa natală a episcopului, un vechi conac boieresc, a fost demolată de moștenitorii acestuia care au lăsat, însă, beciurile descoperite. Pentru a nu pune în pericol sănătatea sătenilor și a copiilor care se joacă în zonă, autoritățile au intrat cu buldozerele și au acoperit cu câteva mormane de pământ accesul spre vechile pivnițe ale familiei Hossu.
Primarul comunei Milaș a afirmat că după ce averile familiei Hossu au fost confiscate, în locuința natală a cardinalului s-a mutat IAS-ul.
“Pentru că cei de la IAS nu au plătit ani în șir datoriile către Finanțe, Finanțele au pus sechestru pe imobilul respectiv și familia Hossu a reușit apoi să recupereze de la fostul IAS locuința. O vreme au stat acolo câțiva chiriași, iar familia a vrut să majoreze chiria și oamenii nu au mai vrut să stea acolo. Eu chiar i-am sfătuit pe moștenitori să-i lase pe oameni să stea acolo pentru că mai au grijă de casă, mai pun ca o țiglă, o mai repară. Nu s-au înțeles și casa s-a tot distrus... La un moment dat vedem că apare o firmă care o demolează, au început și au vândut cărămida și lemnele. După care au plecat. Noi, când am văzut în ce situație au lăsat-o, am luat un buldoexcavator pe care îl aveam la Primărie și am acoperit beciurile deoarece casa e aproape de un bloc unde sunt copii. I-am tot avertizat să curețe acolo pentru că se umple de șobolani, însă în zadar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul comunei Milaș, Iosif Gabor.
Acesta este de părere că procesele cu moștenitorii fostului cardinal sunt departe de a se fi sfârșit, deoarece aceștia mai cer 29 de hectare de teren.
În cei aproape 28 de ani scurși de la Revoluție, autoritățile locale nu au găsit resurse să marcheze în vreun fel faptul că localitatea Milaș este satul natal al martirului. Abia acum vor să amenajeze un bust din bronz care să fie inaugurat anul viitor în luna septembrie.
În 1880, preotul Ioan Hossu a venit în Milaș de prin părțile Sibiului și a avut șase copii, al treilea dintre frați fiind Iuliu Hossu. Biserica în care au slujit preoții din familia Hossu până în 1950 a rămas acum ortodocșilor, comunitate de greco-catolici numărând doar 70 de suflete pentru care se țin slujbe într-o casă închiriată din sat.
Chiar dacă biserica este improvizată, ea amintește de originile cardinalului Iuliu Hossu. Pe pereții sălii de rugăciune se regăsesc fotografii ale cardinalului, iar preotul greco-catolic povestește cu admirație despre primul cardinal al românilor pe care îl consideră un erou al tuturor, nu numai al catolicilor.
