Alegerile în presa internațională: „Un critic de extremă dreapta al NATO, în turul doi al alegerilor prezidențiale din România”

După numărarea a 99,9% dintre voturile exprimate, candidatul extremei drepte Călin Goergescu, în vârstă de 62 de ani, a obținut 22,9% dintre voturile exprimate, iar candidata de centru-dreapta Elena Lasconi s-a clasat a doua cu 19,2%.

Lasconi l-a devansat pe candidatul stângii, premierul Marcel Ciolacu, care a fost favoritul clar în primul tur, propulsată de o susținere puternică a alegătorilor români care trăiesc în străinătate.

Președintele român are un rol semi-executiv care-i oferă controlul asupra cheltuielilor apărării, care riscă să fie o problemă dificilă în contextul în care asupra Bucureștiului se exercită presiuni să-și mențină obiectivele în cheltuielile NATO în al doilea mandat al lui Donald Trump și să încerce în același timp să reducă un deficit fiscal greu.

Unele sondaje de opinie îl creditau pe Georgescu cu aproximativ 5% dintre intențiile de vot înaintea alegerilor, după ce abia apărea în sondaje anterioare.

Diferența între popularitatea sa cu o singură cifră și rezultatul de duminică este fără precedent de la căderea comunismului în 1989, potrivit comentatorului politic Radu Magdin.

”N-am văzut niciodată în cei 34 de ani ai democrației noastre o asemenea creștere față de sondaje”, declară Magdin.

Campania s-a concentrat larg asupra creșterii costului traiului, în contextul în care România înregistrează cea mai mare proporție de persoane amenințate de sărăcie în Uniunea Europană (UE).

Ciolacu i-a curtat pe alegători cu promisiunea unor cheltuieli generoase și nicio creștere de impozite, în pofida faptului că România înregistrează cel mai mare deficit din UE - de 8% în previziunile economice - și oferind un sentiment de siguranță în stabilitate poliitcă într-o perioadă în care are un război la ușă.

Un fost membru marcant al Partidului Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR, extremă dreapta), Georgescu a catalogat scutul antirachetă NATO de la Deveselu o ”rușine a diplomației”.

El a declarat că NATO nu-și va apăra niciunul dintre membri dacă este ataca de către Rusia.

”Suntem puternici și curajoși, mulți dintre noi am votat, încă și mai mulți o vom face în turul doi”, a declaart Georgescu, singur, în fața unei clădiri rezidențiale, în apropiere de București.

Lasconi, o fostă jurnalistă, a intra în Partidul Uniunea Salvați România (USR) în 2018 și a devenit șefa formațiunii anul acesta. Un primar la al doilea mandat, ea crede în creșterea cheltuielilor cu apărarea și în ajutarea Ucrainei.

LA MARGINEA RĂZBOIULUI

România are o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar după ce Rusia a atacat Kievul în 2022 a permis exportul a milioane de tone de cereale la Marea neagră prin portul Constanța și i-a furnizat ajutor militar. Ea i-a donat o baterie de apărare antiaeriană de tip PATRIOT.

Satele de la frontiera cu Ucraina au fost teatrul unei serii de atacuri cu dronă care au încălcat spațiul aerian românesc, însă fără să se soldeze cu victime.

Un comentator politic nu exclude un amestec al Rusiei în alegerile prezodențiale din România în favoarea lui Georgescu.

”Având în vedere poziția lui Georgescu față de Ucraina și discrepanța între sondajele de opinie și rezultatul real, nu putem să excludem” un amestec rus, declară un profesor de științe politice la Universitatea Babes-Bolyai, Sergiu Mișcoiu.

Președintele în exercițiu Klaus Iohannis, în vârsră de 65 de ani, care se află la finalul celui de-al doilea mandat, a consolidat poziția prooccicentală a României, însă este acuzat că nu a făcut suficient în lupta împotriva corupției.

Rezultatele scrutinului de duminică sunt una dintre cele mai mari surprize ale alegerilor postcomuniste din România, în care liderii celor mai mari două partide, Partidul Social Democrat (PSD, centru-stânga) și Partidul Național Liberal (PNL) - care se află la putere în cadrul unei colaiții - au fost elininați în primul tur.