Seceta de anul acesta este abia începutul. Previziuni sumbre pentru agricultura românească

"Dacă în cazul cerealelor au fost rezultate ceva mai bune, dar și aici discutăm de diminuări de 35% față de anul anterior, în cazul culturilor din primăvara acestui an situația este grea. (...) Este un an agricol extrem de greu, mult mai greu decât anul 2020, mai ales că discutăm de un deficit hidric major, avem secetă pedologică și cantități infime de apă la dispoziție. Acum se vede cel mai bine lipsa investițiilor din ultimii ani în sistemul de irigații, deși există un program cu bani suficienți pentru realizarea acestor lucrări", a declarat pentru Agerpres președintele AFR, Daniel Botănoiu.

Potrivit sursei citate, culturile cele mai afectate sunt cele însămânțate în primăvara acestui an: porumb, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar în egală măsură sunt afectate și pășunile. 

"Sunt zone unde porumbul este compromis definitiv. Este bine că s-a permis recoltarea culturilor care sunt compromise și utilizarea acestora drept furaj însă nu trebuie să uităm că România nu mai deține șeptelul adecvat pentru consumarea acestor furaje. Ce poate să facă un fermier care recoltează 50 de tone de porumb furaj și nu are animale? Credeți că îl cumpără cineva? Toată presiunea acestor timpuri este pusă pe producătorul român, fie că este de cereale, lapte, carne, 

Botănoiu a subliniat că seceta extremă afectează și următorul an agricol, în condițiile în care lucrările agricole nu pot fi executate la timp și de calitate, consumurile de combustibili și materiale vor fi cantitativ mai mari, inputurile scumpe, iar piața blocată.

"Nu au fost precipitații în aproape nicio zonă din România în luna iulie, iar deficitul de apă a depășit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. O situație care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătățită în acest an", a spus șeful AFR.

Potrivit acestuia, peste 45% din teritoriul european este afectat de seceta din acest an, ceea ce este "extrem de mult", iar în acest context este nevoie de "politici aferente și prevederi practice, arhitecturale, agricole, tehnologice, echipamente colective, planificare regională, managementul apei și râurilor, inclusiv prin anticiparea izbucnirilor lor cele mai devastatoare", pentru a ne proteja mai bine de căldură și secetă. "Atât sarcina, cât și provocarea sunt imense și complet noi", a menționat el.

Președintele Asociației Fermierilor din România consideră că în prezent "orice măsură care poate aduce un bănuț în acest sector este extrem de bine venită", dar subliniază că trebuie făcut mai mult pe zona de legiferare, investiții și funcționarea pieței.

"Soluția pentru viitor sunt irigațiile. Guvernul ar trebui să aibă o politică în domeniu aprobată de toate partidele pe care să o aplice repede și să demareze lucrările de infrastructură la canalul Siret-Bărăgan și nu numai. Soluții de finanțare europeană pentru sisteme de irigații moderne, eficiente se impun mai mult ca niciodată. Industria alimentară va trebui să fi susținută prioritar, fără a crește riscul unei alte amenințări la securitatea alimentară. Este nevoie urgentă de sprijin și noi intervenții din bugetul european", a arătat Daniel Botănoiu.

AFR consideră că este nevoie de un sprijin de 15.000 euro per fermier și 100.000 euro per IMM sub forma unei sume forfetare. Plățile sunt efectuate din fondurile FEADR alocate statelor membre pentru anii 2021-2022 și care nu trebuie să depășească 5% din acest fonduri.

"Nu putem să facem în continuare proiecte, iar, pe de altă parte, fermele să dispară. Este ca și cum am cumpăra un costum Armani și l-am pune pe un muribund. Comparația este dură, însă așa se întâmplă. Cei care au culturile afectate integral ar trebui să primească urgent acest ajutor să poată începe pregătirea noului an agricol", a adăugat președintele AFR.

De asemenea, el a precizat că se discută și despre crearea de "bazine" destinate irigării culturilor. "Profităm de abundență pentru a ne aproviziona și se critică vehement aceste măsuri pe motiv că această apă stocată s-ar face în detrimentul apelor subterane, adevărate râuri de sprijin în timpul debitelor scăzute. Împădurirea masivă, rurală și urbană, pare să atingă, de asemenea, un consens, captând CO2, generând oxigen, dar mai presus de toate, creând umbrele de soare eficiente. De exemplu, experiența trecerii pe sub un stejar mare în mijlocul unui val de căldură", a menționat Botănoiu.

În opinia sa, este timpul să împingem lupta împotriva încălzirii globale către nevoia semnificativă de a ne proteja de efectele acesteia, fără a fi nevoie să luăm în considerare doar cauzele ei.

Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, suprafața totală afectată de secetă este de 89.605 ha, în 19 județe.

Situația suprafețelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafețe afectate de secetă județele Arad, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiș, Vaslui și Vrancea.