SFÂNTA MARIA. Adormirea Maicii Domnului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului are multiple semnificații teologice și spirituale pentru credincioși. De altfel, însăși icoana Adormirii Maicii Domnului arată această taină a primirii mamei în brațele lui Hristos, Fiul ei, se arată pe site-ul Mitropoliei Banatului.
SFÂNTA MARIA. Adormirea Maicii Domnului. În iconografie, lângă sicriul binecuvântat cu trupul Fecioarei se află Hristos în picioare, purtând sufletul Macii sale, ca pe un bebeluș. Acesta este gestul suprem de reciprocitate a iubirii. Cea care L-a ținut în brațe pe Dumnezeu, acum odihnește în brațele Fiului și Stăpânului ei.
SFÂNTA MARIA.Adormirea Maicii Domnului. Moartea Maicii Domnului înseamnă intrarea ei în iubirea infinită a Fiului ei, iar inima ei de mamă se unește cu inima Fiului, simțind dumnezeiește durerile lumii și alinându-le cu milostivirea ei. După adormire, nimeni și nimic nu o mai pot opri pe Maica Domnului să ajute pe toți credincioșii. Nici timpul, nici spațiul, nici limitările umane, nu mai pot opri pe Maica Domnului să fie pretutindeni în har, mângâind pe cei îndurerați și inspirând Biserica Fiului ei.
SFÂNTA MARIA.Adormirea Maicii Domnului. Axionul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului vorbește despre această taină a prezenței Fecioarei în inima lumii și în viața Bisericii. Cuvintele „Se biruiesc hotarele firii întru tine Preacurată Fecioară, că nașterea feciorește și moartea arvunește viață” semnifică acest schimb dumnezeiesc între cele pământești și cele cerești, prin iubirea Mântuitorului.
SFÂNTA MARIA. Adormirea Maicii Domnului. Astfel, nașterea Fiului lui Dumnezeu din ea feciorește firea umană și sfințește întreaga creație, iar moartea ca despărțire vremelnică a sufletului de trup arvunește viață, fiind pragul ontologic dintre vremelnicie și veșnicie, dintre timp și eternitate, dintre libertate și har. Adormirea Maicii Domnului este așadar o sărbătoare în care antinomia teologică a infinitului devenit finit pentru iubirea Sa veșnică pentru noi se împletește cu prezența permanentă a rugăciunii Maicii Domnului în viața lumii, până la sfârșitul veacurilor.
Adormirea Maicii Domnului. Potrivit Tradiției, adormirea Maicii Domnului a fost vestită de de Arhanghelul Gavriil. Sfântul Maxim Mărturisitorul, cel care a redactat "Viața Maicii Domnului", spune că Arhanghelul Gavriil întinzându-i ramură de finic, i-a grăit: "Fiul și Domnul tău te cheamă: E ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! Astăzi, așa cum ai umplut de bucurie pe locuitorii pământului, așa vei bucură de oștirile cerești prin urcarea ta, cea binecuvântată care ai făcut să strălucească încă și mai mult sufletele sfinților", scrie CrestinOrtodox.ro.
Adormirea Maicii Domnului. După ce a fost înștiințată de Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece din lumea această la viața veșnică, Fecioara Măria i-a întărit pe cei apropiați prin cuvintele: "Nu faceți din mutarea mea pricină de doliu, ci umpleți-va de bucurie și mai mare. Doresc să merg la Fiul meu, Cel ce dăruiește tuturor ființă și viață. Și când mă voi duce la El, nu voi înceta să mă rog și să mijlocesc pentru voi, pentru toți creștinii și pentru lumea întreagă, că Cel ce o judecă în milostivirea Să, să se milostivească de toți credincioșii și să-i întărească și să-i ducă pe calea vieții, iar pe cei necredincioși să-i întoarcă și să-i facă pe toți o singură turmă a Bunului Păstor care și-a dat sufletul pentru oile Sale și le cunoaște și ai Săi îl cunosc!"
Adormirea Maicii Domnului. Apoi a mulțumit Domnului pentru toate, iar Mântuitorul a venit la ea împreună cu cetele îngerești și i-a zis: "Fericită fii și să se bucure inimă ta. Pentru harul care ți-a fost dat, tot sufletul care va chemă numele tău cu sfințenie nu va fi lepădat, ci va află mângâiere și milostivire în această viață și veacul viitor. Iar tu intră în sălașurile cele veșnice cu pace, bucurie că să vezi slavă mea și să te bucuri prin harul Duhului Sfânt". După aceste cuvinte, Maica Domnului și-a dat obștescul sfârșit. Și-a încredințat sufletul Fiului ei. În icoană Adormirii Maicii Domnului, Fecioară Măria este reprezentată stând întinsă pe pat, în mijlocul Apostolilor, în vreme ce Hristos primește în brațe sufletul Maicii Sale, simbolizat printr-o figură mică de copil îmbrăcat în alb.
