România traversa o perioadă caniculară destul de semănătoare cu cea de azi în urmă cu 100 de ani, atunci când a început bătălia de la Mărășești.
"Acum exact o sută de ani, în august 1917 în sudul Moldovei, termometrele urcau spre 37C, iar masele de aer calde și reci erau distribuite foarte asemănător cu ceea ce avem în aceste zile. Întâmplarea, combinată cu specificul climatic al României au făcut ca la 100 de ani de la începutul bătăliei de la Mărășești să avem de-a face cu condiții meteorologice destul de asemănătoare. Interesant este că armata germană, la sfârșitul bătăliei care trebuia să îngenuncheze și ceea ce mai rămăsese din România după dezastruosul an 1916, avea să invoce prin comandamentul ei și căldura mare drept cauză a eșecului", scrie Conf. dr. Lucian Sfîcă pe pagina de Facebook Meteo Moldova.
"Nu e de neglijat de altfel deloc rolul acestei călduri extreme în înclinarea balanței între forțe foarte echilibrate. Armata germană era formată din soladați nu tocmai obișnuiți cu temperaturi de peste 35C. În plus, unele regimente erau formate din trupe specializate în războiul montan, formate din soldați crescuți în Alpi. Pe de altă parte, soldatul țăran român mult mai obișnuit cu arșița de la prășit sau coasă nu a ezitat să lepede casca de oțel și tunica, uniformă cazonă greu de suportat la 35C și a rămas astfel în istorie prin celebrele contraatacuri ale cămășilor albe. Desigur, vremea extrem de caldă a fost mai mult o scuză decât un argument pentru eșec din partea germanilor, balanța fiind înclinată de alte elemente decât cele meteorologice, asupra cărora nu putem să ne exprimăm aici. Rămâne însă această similitudine meteorologică ce ne oferă ocazia să îi comemorăm pe cei căzuți acum 100 de ani pe câmpurile bătăliei de la Mărășești", mai scrie Lucian Sfîcă.
La sfârșitul războiului, generalul Kurt von Morgen, consemna în memoriile sale:"Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri, în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta." În imaginarul românesc, bătălia rămâne o piatră de hotar a istoriei pentru eroismul de care au dat dovadă soldații români, remarcându-se atât căpitanul Grigore Ignat și generalul Eremia Grigorescu, precum și eroina de la Mărășești, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, scrie Historia.ro.
Bătălia de la Mărășești a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morți, 9.818 de dispăruți și 12.467 de răniți. Armata IV rusă a suferit și ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morți, 10.400 de răniți și 8.167 de dispăruți. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morți, răniți și dispăruți.
