29 septembrie - Ziua Risipei alimentare. Câte tone de mâncare aruncă românii la gunoi anual

Ziua internațională de conștientizare a risipei alimentare (ONU) este marcată la 29 septembrie. Tema din acest an este: "Reducerea pierderilor și a risipei de alimente: Luarea de măsuri pentru a transforma sistemele alimentare" ("Reducing food loss and waste: Taking Action to Transform Food Systems") menționează www.un.org.

Ziua Internațională de Conștientizare a Pierderii și Risipei de Alimente este o oportunitate de a chema la acțiune atât publicul (autoritățile naționale sau locale), cât și sectorul privat (întreprinderi și persoane), să prioritizeze acțiunile și să avanseze cu inovarea pentru a reduce pierderile și risipa de alimente în vederea restabilirii și reconstruirii sistemelor alimentare mai bune și rezistente.

Reducerea pierderilor și a risipei de alimente este esențială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foame a crescut lent din 2014, iar tone de alimente comestibile se pierd și/sau se irosesc în fiecare zi.

La nivel global, aproximativ 13% din alimentele produse se pierd între recoltare și vânzarea cu amănuntul, în timp ce se estimează că 17% din producția globală totală de alimente este risipită în gospodării, în serviciile alimentare și în comerțul cu amănuntul, toate împreună, arată www.un.org.

Pierderile și risipa de alimente subminează sustenabilitatea sistemelor noastre alimentare. Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele care au fost folosite pentru a produce aceste alimente - inclusiv apă, pământ, energie, muncă și capital - se irosesc.

În plus, eliminarea pierderilor de alimente și a deșeurilor în gropile de gunoi, duce la emisii de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice. Pierderile și risipa de alimente pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra siguranței alimentare și disponibilității alimentelor și pot contribui la creșterea costului alimentelor, mai menționează www.un.org.

Sistemele noastre alimentare nu pot fi rezistente dacă nu sunt durabile, de unde rezultă că trebuie să ne concentrăm pe adoptarea unor abordări integrate menite să reducă pierderile și risipa de alimente. Sunt necesare acțiuni la nivel global și local pentru a maximiza utilizarea alimentelor pe care le producem.

Introducerea de tehnologii, soluții inovatoare (inclusiv platforme de comerț electronic pentru marketing, sisteme mobile retractabile de procesare a alimentelor), noi moduri de lucru și bune practici pentru a gestiona calitatea alimentelor și pentru a reduce pierderile și risipa de alimente sunt esențiale pentru implementarea acestei schimbări transformatoare.

România, pe locul 9 în topul țărilor cu cea mai mare risipă alimentară

6000 de tone de alimente ajung zilnic la tomberon, iar un singur român aruncă pe an în jur de 130 de kg de mâncare.

România risipește anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi, în medie, 70 de kilograme de mâncare în fiecare an. Cifra plasează România la jumătatea clasamentului european al țărilor care trimit mâncarea la pubelă, după numărul de kilograme pe cap de locuitor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că 49% din risipa alimentară se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică - 5%, iar sectorul agricol - 2%.

Cauzele risipei alimentare

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare și anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populației. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.

Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:

• Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,

• Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferință până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,

• Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,

• Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),

• Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,

• Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),

• Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,  produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),

• Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare.

SURSA