Potrivit Comisiei, România nu a instalat suficiente puncte de măsurare, unele sunt amplasate greșit, iar datele colectate nu sunt de încredere. În aceste condiții, autoritățile nu pot evalua corect nivelul poluării și nici nu pot lua măsuri eficiente, arată reprezentanța în România a CE.
Problemele vizează cei mai importanți poluanți: particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzoapirenul — substanțe care afectează direct sănătatea oamenilor.
Comisia Europeană spune că a avertizat România încă din 2017, apoi din nou în 2019 și 2023, însă autoritățile nu au făcut schimbările necesare. Deși rețeaua națională de monitorizare a fost modernizată parțial, Bruxelles-ul consideră că „există în continuare lacune semnificative”.
În concluzie, Comisia apreciază că eforturile României sunt insuficiente și a decis să trimită cazul la Curtea de Justiție a UE — pas care poate duce, în final, la sancțiuni financiare.
Directivele europene privind calitatea aerului fac parte din strategia UE pentru reducerea poluării până în 2030 și obligă toate statele membre să monitorizeze corect aerul pe care îl respiră cetățenii.
