Război în Ucraina, ziua 1387. Rusia a lovit din nou orașul ucrainean Kremenciuk cu rachete și drone - LIVE TEXT

UPDATE 23:45 - Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: Donald Trump este „extrem de frustrat” de Kiev și Moscova
Președintele american Donald Trump este „extrem de frustrat” de Ucraina și Rusia, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, subliniind că el dorește acum „fapte reale” pentru a pune capăt războiului.

„Președintele este extrem de frustrat de ambele părți implicate în acest conflict și s-a săturat de întâlnirile organizate doar de dragul de a se reuni”, le-a spus joi jurnaliștilor secretarul de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt
Președintele american Donald Trump va trimite în acest weekend un reprezentant în Europa pentru discuții privind Ucraina, dacă există o șansă reală de a încheia un acord de pace, a precizat Casa Albă.

Este un discurs pe care Donald Trump îl ținuse deja miercuri, după ce discutase telefonic cu omologul său francez, Emmanuel Macron, cu prim-ministrul britanic, Keir Starmer, și cu cancelarul german Friedrich Merz. Președintele american a declarat că a folosit „cuvinte destul de dure” în timpul acestei discuții și a avertizat că Statele Unite „nu vor să-și piardă timpul”.

„Emisarul său, (Steve) Witkoff, și echipa sa continuă discuțiile cu cele două părți chiar în acest moment”, a precizat Karoline Leavitt.

Donald Trump declarase cu o zi înainte că liderii europeni doresc să organizeze o reuniune în care să discute despre Ucraina, în acest weekend, dar avertizase că participarea americană nu este sigură.

„Dacă există o șansă reală de a semna un acord de pace, dacă considerăm că aceste reuniuni merită ca cineva din Statele Unite să-și dedice timpul în acest weekend, atunci vom trimite un reprezentant”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

„Încă nu suntem siguri dacă se poate obține o pace reală și dacă putem cu adevărat să facem progrese”, a adăugat ea.

UPDATE 22:30 - NATO solicită „testarea” lui Putin pentru a vedea dacă dorește pacea în Ucraina

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus joi „testarea” lui Vladimir Putin pentru a determina dacă „dorește pacea în Ucraina”, prin stabilirea unui plan susținut de Statele Unite și Europa, după ce Kievul a înaintat Washingtonului o nouă versiune pentru a pune capăt războiului, relatează Le Figaro.

„Dacă cred că Statele Unite și Europa vor reuși să ajungă la un acord în privința Ucrainei? Da, sunt convins de asta”, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, în cadrul unei dezbateri la Berlin. „Dacă sunt sigur că rușii vor accepta? Nu știu. Acesta este testul”, a adăugat el, spunând că în felul acesta se va vedea dacă Putin „este serios”.

El a avertizat, de asemenea, încă o dată, că liderul rus nu se va opri la Ucraina, dacă europenii nu vor investi masiv în apărarea lor. „Dacă vă place limba germană și nu doriți să vorbiți rusa, este esențial să investiți masiv în apărare, este o condiție sine qua non, pentru că altfel (Putin) nu se va opri la Ucraina”, a transmis Mark Rutte audienței de la Berlin.

Dacă Ucraina s-ar afla „sub jugul ocupației ruse”, acest lucru ar costa foarte mult statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, o organizație care ar trebui atunci „să-și mărească considerabil prezența militară de-a lungul flancului său estic”, a subliniat Mark Rutte.

UPDATE 20:30 - Zelenski refuză concesiile teritoriale către Rusia fără un referendum și a transmis Washingtonului încă o contrapropunere

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că statutul centralei nucleare Zaporojie și controlul asupra provinciei estice Donețk sunt două chestiuni cheie încă nesoluționate în urma negocierilor cu SUA asupra planului de pace propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, plan în urma căruia a transmis Washingtonului încă o contrapropunere, dar a susținut că orice concesie teritorială față de Rusia va trebui supusă unui referendum în Ucraina, relatează agențiile AFP, Reuters și EFE.

”Teritoriile regiunii Donețk și tot ce are legătură cu acestea, precum și centrala nucleară Zaporojie. Acestea sunt cele două chestiuni asupra cărora continuăm să discutăm” cu Washingtonul, a afirmat Zelenski la o conferință de presă la Kiev.

UPDATE 18:40 - POLITICO: Polonia este furioasă că a fost exclusă din negocierile de pace cu Ucraina

Când liderii din Marea Britanie, Franța, Germania și Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-și alinia pozițiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaților. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varșovia a ratat și invitația la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuțiile despre un potențial acord de pace în Ucraina, scrie POLITICO.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o țară care a adoptat una dintre cele mai active poziții din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naționaliste din jurul președintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul și l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eșec.

„Absența Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenței lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naționalist Lege și Justiție, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost președinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduiește 1 milion de refugiați ucraineni și acționează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varșovia joacă și un rol esențial în a presa Europa să se reînarmeze. Polonia este țara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO și dorește să-și dubleze efectivele militare — deja cele mai mari din alianță — la 500.000 de soldați.

Pe de altă parte, și premierul Tusk și-a exprimat o oarecare frustrare față de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparențele, care, potrivit comentatorilor de la Varșovia, nu a făcut decât să sublinieze absența Poloniei.

UPDATE 16:45 - Șeful NATO lanseză un avertisment dur: „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei”

Șeful NATO, Mark Rutte, a îndemnat joi aliații să-și intensifice eforturile de apărare pentru a preveni un război purtat de Rusia, care ar putea fi „la scara războiului pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”, relatează Reuters.

Într-un discurs ținut la Berlin, Rutte a declarat că prea mulți aliați din NATO nu simt urgența amenințării ruse în Europa și că trebuie să-și crească rapid cheltuielile și producția în domeniul apărării pentru a preveni un război de amploarea celui trăit de generațiile trecute.

„Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Mă tem că prea mulți sunt liniștiți și complezenți. Prea mulți nu simt urgența. Și prea mulți cred că timpul este de partea noastră. Nu este așa. Acum este momentul să acționăm”, a spus Rutte.

„Conflictul este la ușa noastră. Rusia a readus războiul în Europa. Și trebuie să fim pregătiți”, a cerut el.
Rusia ar putea fi gata să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani, a estimat Rutte.

UPDATE 13:30 - Kievul anunță că ar fi lovit o platformă petrolieră Lukoil în Marea Caspică, la peste 1.200 de km de Ucraina

Surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei citate de Kyiv Post au spus că platforma a fost lovită de patru ori.

Dronele cu rază lungă de acțiune operate de Centrul de Operațiuni Speciale Alpha din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit platforma petrolieră offshore Filanovski, deținută de Lukoil în Marea Caspică, oprind producția din peste 20 de sonde, a declarat joi dimineață un oficial de securitate pentru Reuters.

UPDATE 10:30 - Ucraina ar fi lovit cu drone Sea Baby o nava fantomă a Rusiei

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a folosit drone navale Sea Baby pentru a lovi un petrolier aparținând „flotei din umbră” a Rusiei în Marea Neagră, pe 10 decembrie, avariind critic nava în timp ce aceasta naviga prin zona economică exclusivă a Ucrainei, a declarat o sursă din cadrul agenției pentru Kyiv Independent.

Petrolierul, identificat ca Dashan, sub pavilionul Comorelor, se îndrepta cu viteză mare spre terminalul portuar rusesc Novorossiisk.

VIDEO

Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile privind atacul sau amploarea pagubelor.

UPDATE 9:30 - Explozie și incendiu lângă una dintre cele mai mari fabrici din Rusia

Un atac cu drone a provocat un incendiu de proporții lângă uzina chimică Acron din orașul rusesc Veliky Novgorod, în noaptea de miercuri spre joi, potrivit autorităților regionale și relatărilor din presa locală, relatează Mediafax.

Mai multe canale de monitorizare și publicații locale au transmis că un atac cu drone a declanșat un incendiu vizibil din diferite zone ale orașului.

UPDATE 8:30 - Rusia anunță că a doborât noaptea trecută 287 de drone ucrainene

Rusia a anunțat joi că a doborât în timpul nopții 287 de drone ucrainene, una dintre cele mai masive atacuri ale armatei de la Kiev în aproape patru ani de ofensivă rusă.

Dintre aceste drone „interceptate și doborâte” de apărarea antiaeriană rusă, 32 se îndreptau spre Moscova, a precizat Ministerul Apărării rus într-un comunicat pe Telegram, potrivit AFP.

UPDATE 8:00 - Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat pe 10 decembrie un nou proiect de lege privind cheltuielile pentru apărare, în valoare de 900 de miliarde de dolari, care include și ajutor militar pentru Ucraina.

Proiectul menține multe dintre politicile de securitate națională ale președintelui american Donald Trump, dar impune limite asupra capacității sale de a reduce numărul trupelor americane din Europa și de a restrânge sprijinul pentru Kiev.

Legea reautorizează utilizarea Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), un program condus de Pentagon care furnizează arme Ucrainei prin contracte cu companii americane de apărare. Documentul prevede că Ucraina va primi 400 de milioane de dolari anual prin USAI în anii fiscali 2026 și 2027.

UPDATE 7:00 - Rusia a atacat în noaptea de 11 decembrie orașul ucrainean Kremenciuk, din regiunea Poltava, cu un baraj de rachete și drone.

Kremenciuk, situat pe malurile râului Nipru, se află la aproximativ 250 de kilometri sud-est de Kiev.

Forțele Aeriene au raportat peste noapte că Rusia a lansat valuri de drone asupra orașului. Armata a emis și o avertizare privind rachete balistice, cel puțin trei rachete fiind lansate asupra Kremenciukului. La scurt timp după aceea, au fost raportate explozii în oraș.

Atacul are loc la mai puțin de o săptămână după ce Rusia a lansat pe 7 decembrie un atac combinat masiv asupra Kremenciukului, care a avariat mai multe instalații energetice.