UPDATE 09:26 - Rusia accelerează înarmarea: Rachetele balistice Oreshnik vor intra în dotarea armatei până la finalul anului.
Președintele Vladimir Putin a anunțat miercuri că noua rachetă balistică cu rază medie de acțiune a Rusiei, denumită „Oreșnik”, va fi pregătită pentru desfășurarea în condiții de luptă până la sfârșitul acestui an.
Sistemul de rachete, al cărui nume s-ar traduce prin „Alun”, a fost prezentat oficial în noiembrie 2024, după ce a fost utilizat pentru prima dată într-un atac asupra orașului ucrainean Dnipro.
UPDATE 09:30 -Rusia a lansat un atac masiv asupra oraşului Cerkasî din centrul Ucrainei: șase persoane au fost rănite
Rusia a lansat un atac „masiv” cu drone asupra regiunii Cerkasî din centrul Ucrainei, rănind şase persoane şi provocând o pană de curent într-o zonă din oraşul Cerkasî, a declarat joi guvernatorul local, informează Reuters.
„O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a declarat guvernatorul Ihor Tabureţ pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Potrivit lui, atacul a vizat infrastructura critică şi că o parte din principalul oraş al regiunii a rămas fără energie electrică. El a raportat, de asemenea, pagube la mai mult de o duzină de case private.
Armata a declarat că Rusia a lansat 82 de drone asupra Ucrainei în timpul nopţii, iar forţele ucrainene au distrus 63 dintre ele.
Guvernatorul regiunii sudice Mîkolaiv a anunţat că Rusia a atacat infrastructura energetică din zonă, lăsând fără energie electrică localităţile din districtele Voznesensk şi Mîkolaiv, deşi ulterior alimentarea a fost restabilită pentru majoritatea gospodăriilor.
În ultimele luni, Rusia a crescut semnificativ numărul şi intensitatea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene, vizând instalaţiile de gaze, energie şi distribuţie şi lăsând întregi oraşe în întuneric. Un atac în weekend a lăsat fără energie electrică peste un milion de gospodării din toată Ucraina.
UPDATE 09:05- Rusia vrea să epuizeze resursele de investigaţie ale Europei prin campania sa de sabotaj, afirmă oficiali
Associated Press a urmărit o campanie de sabotaj în Europa pe care oficialii occidentali au asociat-o cu Rusia încă de la invadarea Ucrainei. Au fost înregistrate 145 de incidente pe continent. Pe parcursul anului, AP a discutat cu peste 40 de oficiali europeni şi NATO din 13 ţări pentru a documenta amploarea acestui război hibrid, incluzând pe hartă doar incidentele legate de Rusia, agenţii săi sau aliatul său Belarus, conform oficialilor occidentali. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat pentru AP că Rusia nu are „nicio legătură” cu această campanie.
În noiembrie, un tren care transporta aproape 500 de persoane s-a oprit brusc în estul Poloniei. O linie aeriană ruptă a spart mai multe geamuri, iar şinele din faţă au fost avariate. În altă parte a liniei, explozibilii au detonat sub un tren de marfă care trecea. Nimeni nu a fost rănit în niciunul dintre cazuri, iar pagubele au fost limitate, dar Polonia, care a dat vina pe serviciile de informaţii ruse pentru atac, a răspuns cu fermitate: a mobilizat 10.000 de soldaţi pentru a proteja infrastructura critică, informează AP.
Sabotajul din Polonia este unul dintre cele 145 de incidente înregistrate în baza de date a Associated Press, care, potrivit oficialilor occidentali, fac parte dintr-o campanie de destabilizare în Europa, orchestrată de Rusia.
Oficialii spun că această campanie, desfăşurată de la invadarea Ucrainei de preşedintele Vladimir Putin în 2022, are ca scop privarea Kievului de sprijin, crearea de diviziuni între europeni şi identificarea punctelor slabe ale continentului în materie de securitate.
Până în prezent, în acest război hibrid, cele mai cunoscute acte de sabotaj au provocat pagube minime - nimic în comparaţie cu zecile de mii de vieţi pierdute şi oraşele distruse din Ucraina.
Dar oficialii spun că fiecare act - de la vandalizarea monumentelor la atacuri cibernetice şi incendii de depozite - consumă resurse valoroase de securitate. Şeful unui mare serviciu european de informaţii a declarat că anchetele privind interferenţa rusă consumă acum la fel de mult timp al agenţiei ca şi terorismul.
În timp ce campania reprezintă o povară grea pentru serviciile de securitate europene, Rusia nu suportă aproape niciun cost, spun oficialii. Acest lucru se datorează faptului că Moscova desfăşoară operaţiuni transfrontaliere care necesită cooperarea intensă a ţărilor europene în cadrul anchetelor, folosind adesea străini cu antecedente penale ca agenţi ieftini pentru serviciile secrete ruseşti. Asta înseamnă că Moscova obţine o victorie doar prin blocarea resurselor, chiar şi atunci când comploturile nu au succes.
„Este o operaţiune non-stop între toate serviciile pentru a o opri”, a declarat un înalt oficial european din serviciile de informaţii, care, la fel ca şeful serviciului european de informaţii şi alţi oficiali care au vorbit cu AP, a insistat să rămână anonim pentru a discuta chestiuni sensibile de securitate.
Baza de date AP arată o creştere a numărului de incendii criminale şi comploturi cu explozibili de la unul în 2023 la 26 în 2024. Şase au fost documentate până acum în 2025. Trei cazuri de vandalism au fost înregistrate anul trecut, iar unul în acest an.
Datele sunt incomplete, deoarece nu toate incidentele sunt făcute publice, iar autorităţile au nevoie de luni pentru a stabili o legătură cu Moscova. Însă creşterea bruscă corespunde avertismentelor autorităţilor: campania devine din ce în ce mai periculoasă.
Conform hărţii, ţările cele mai frecvent vizate sunt cele care se învecinează cu Rusia: Polonia şi Estonia. Mai multe incidente au avut loc şi în Letonia, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Toate aceste ţări sunt susţinătoare importante ale Ucrainei.
UPDATE 8:10 - Potrivit oficialilor ruși, un petrolier ancorat în portul Rostov a fost ținta unui atac cu drone în noaptea de 17 spre 18 decembrie, în urma căruia la fața locului a izbucnit un incendiu puternic. Imagini și filmări postate pe rețelele sociale de localnici surprind flăcări mari ridicându-se din zona portuară.
Primarul orașului Rostov-pe-Don, Aleksandr Skriabin, a anunțat pe Telegram că echipajele de intervenție lucrează la stingerea incendiului de pe petrolierul lovit de drone. Acesta a susținut că în urma atacului s-au înregistrat victime, fără a oferi însă un bilanț clar al acestora.
Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusari, a confirmat la rândul său incidentul, vorbind despre un „vas” avariat în urma atacului, fără a preciza tipul navei sau amploarea pagubelor. Skriabin a mai afirmat că, în pofida incendiului, nu s-au înregistrat scurgeri de produse petroliere în apă.
Informațiile făcute publice de oficialii ruși nu au putut fi deocamdată verificate în mod independent. Armata ucraineană nu a comentat până la acest moment relatările privind lovirea petrolierului din Rostov-pe-Don, conforn Kyiv Independent.
Incidentul de la Rostov se înscrie într-o serie de operațiuni atribuite Ucrainei, îndreptate împotriva infrastructurii petroliere ruse și a așa-numitei „flote din umbră” a Moscovei. Aceasta din urmă este compusă din sute de petroliere vechi, adesea neasigurate sau slab întreținute, folosite pentru transportul produselor petroliere rusești sub pavilionul altor state.
