Într-o postare recentă pe Facebook, Terheș a prezentat documente oficiale ale instanței care arată că Beșu și-a dat în mod repetat acordul scris pentru delegarea inițială și pentru prelungirile succesive, pe o perioadă de peste trei ani.
Terheș a spus că a fost surprins de faptul că jurnaliștii Recorder nu l-au întrebat direct dacă și-a dat sau nu acordul pentru delegare, deși acest aspect este esențial din punct de vedere legal.
Confuzie între instituții
Totodată, europarlamentarul a acuzat lipsa de rigoare juridică a autorilor documentarului, afirmând că aceștia „fac o greșeală fundamentală, confundând Puterea Judecătorească, compusă doar din judecători, cu Autoritatea Judecătorească, compusă din Puterea Judecătorească, Ministerul Public și CSM”. În opinia sa, această confuzie arată că jurnaliștii „nu stăpânesc noțiuni fundamentale ce țin de justiție, organizarea și funcționarea ei”, ceea ce a dus la preluarea afirmațiilor lui Beșu „fără un minim filtru critic”.
Referințe la Constituție și legea magistraturii
Terheș a invocat articolul 125 alineatul (1) din Constituția României, care stipulează că „judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii”. El a subliniat că acest principiu este detaliat în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Conform acestei legi, judecătorii inamovibili pot fi mutați „numai cu acordul lor”, inclusiv prin delegare sau detașare.
Europarlamentarul a citat expres prevederile legale: „judecătorii și procurorii pot fi delegați sau detașați (…) numai cu acordul scris al acestora” și „orice propunere de detașare sau delegare trebuie să fie însoțită de acordul scris al judecătorului sau procurorului”. Terheș susține că normele legale, prin formularea lor expresă, elimină orice scenariu în care un judecător ar putea fi trimis într-o altă instanță fără acordul său scris.
Solicitarea adresată Curții de Apel București
Pornind de la aceste prevederi, Terheș a cerut oficial Curții de Apel București informații despre durata delegărilor lui Laurențiu Beșu și despre existența acordurilor scrise. „Răspunsul oficial al Curții de Apel București este edificator”, a declarat europarlamentarul, precizând că instituția a confirmat consimțămintele scrise, atât pentru delegarea inițială, cât și pentru prelungirile succesive.
Datele oficiale ale instanței
Documentele transmise de Curtea de Apel București, citate de Cristian Terheș, arată că Laurențiu Beșu a activat la această instanță „peste trei ani, în perioada 15.04.2022 – 04.05.2025, exclusiv în baza propriilor consimțăminte scrise”. Terheș a subliniat că nu a fost vorba de un acord singular, ci de exprimarea repetată și explicită a voinței magistratului de a rămâne delegat la CAB.
„În aceste condiții, pentru un judecător care și-a dat în mod constant și explicit acordul pentru delegare și pentru prelungirile succesive ale acesteia, a susține public că ar fi fost mutat și/sau ținut ‘abuziv’ la Curtea de Apel București nu doar că sfidează realitatea factuală, ci contravine flagrant legii și logicii elementare”, a afirmat Terheș în postarea sa.
În final, europarlamentarul a calificat drept „regretabil” modul în care subiectul a fost prezentat public, apreciind că denaturarea situației s-a produs „pe fondul lipsei de cunoștințe juridice fundamentale ale autorilor reportajului”, ceea ce a permis „manipularea opiniei publice prin omisiune și confuzie conceptuală”. Terheș a anunțat că a făcut public răspunsul Curții de Apel București și documentele privind acordurile scrise, pe care le consideră dovada că delegarea lui Laurențiu Beșu nu a avut caracter abuziv.
