Situația economiei românești este mult mai gravă decât crede Guvernul de la București și pentru că anul trecut fostul executiv a cheltuit mulți bani înainte de alegeri, sporind deficitul bugetar, a declarat pentru NewsIn Hannes Swoboda, vicepreședintele grupului socialist din Parlamentul European.
Austria a încercat luni, fără succes, să introducă pe agenda consiliului miniștrilor de finanțe planul de salvare a băncilor din Europa de Est, inclusiv din țări precum România și Ucraina, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.
Planul a fost însă "greșit", pentru că nu a încercat și atragerea băncilor naționale din țările vizate, părând astfel destinat doar băncilor cu capital austriac, a declarat Swoboda, vicepreședinte al grupului socialist din Parlamentul European (PSE).
Europarlamentarul austriac consideră că "problema este că unele țări nu-și dau seama că situația e disperată. Avem o problemă în România, de exemplu, unde lucrurile sunt văzute altfel decât sunt. Situația este mult mai gravă decât li se pare", spune Swoboda.
Referitor la situația deficitului bugetar, care a sărit de la 2,5% din PIB în 2007 la 5,2% în 2008, Swoboda a remarcat că "deseori înainte de alegeri se cheltuie mulți bani, după care apar probleme în a corecta situația".
"Mulți dintre noi am fost critici cu privire la aceste constrângeri bugetare (limita de 3% din PIB impusă de UE - n.r.) Dar dacă ne uităm acum, nu opinia publică sau UE impun țărilor constrângeri, ci piața. Unele țări nu mai primesc bani deloc. Ungaria, la un moment dat, putea oferi orice dobânzi, pur și simplu nu reușea să obțină nici un împrumut. Iar acum, multe țări sunt în situația în care trebuie să plătească foarte mult pentru a obține un credit", a conchis Swoboda.
Ministrul austriac de finanțe, Josef Proell, va veni joi în România, în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în țările Europei de Est, ca să solicite sprijin pentru planul de salvare a băncilor din regiune.
Miercuri, oficialul austriac urma să aibă întâlniri cu miniștrii de finanțe din Croația și Ucraina, iar joi cu omologul său român și cu cel bulgar. În toate cele patru state, băncile austriece sunt printre cele mai mari de pe piață.
"Criza economică a accelerat evoluțiile regionale, mai ales pe piețele valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdată, fiecare stat în parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge și vestul Europei", a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului austriac de Finanțe, Daniel Kapp.
Inițiativa austriacă solicita UE, țărilor de proveniență ale băncilor și statelor emergente să furnizeze fonduri suplimentare, ca să evite o posibilă criză bancară.
Cancelarul austriac Werner Faymann nu a întâmpinat însă un mare entuziasm săptămâna trecută, când a discutat planul cu omologul său german Angela Merkel, care a spus că nu este nevoie de finanțare suplimentară. Planul nu a fost primit cu entuziasm nici de către premierul ceh Mirek Topolanek, care deține președinția semestrială a UE.
Germania, deși are ea însăși mai multe bănci cu expunere în Europa de Est, nu este atât de afectată precum Austria. În plus, ca prim contribuitor net la bugetul UE, Berlinul privește cu reticență orice inițiative care implică finanțare europeană.
Lipsa sprijinului Cehiei în această situație poate fi explicată prin situația relativ stabilă a economiei cehe și a sectorului său bancar, precum și prin poziția de mediator pe care trebuie să o aibă orice președinție UE, ținând cont de țările cu cea mai mare greutate în consiliul de miniștri, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.
Președintele României, Traian Băsescu, a spus, de asemenea, în cursul săptămânii trecute, că România nu își poate permite să sprijine subsidiare ale unor bănci străine, iar proprietarii occidentali ai băncilor și Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze fondurile necesare pentru acest lucru.
Cele mai mari bănci evaluate după activele de pe piețele europene emergente sunt grupul italian UniCredit, Raiffeisen International și Erste Group, ambele din Austria, grupul francez Societe Generale (SocGen) și cel belgian KBC.
Grupul Erste a anunțat marți că a decis să aloce 480 de milioane de euro amortizării parțiale a fondului comercial din România.
