Programul de guvernare: Constituție revizuită, autostrăzi, constrângeri salariale și concedieri. Vezi prioritățile!

Programul de guvernare: Constituție revizuită, autostrăzi, constrângeri salariale și concedieri. Vezi prioritățile!
Revizuirea Constituției, construcția de autostrăzi, reforma educației și stimularea investițiilor în mediul rural - sunt doar câteva din prioritățile Programul de guvernare ale Cabinetului Emil Boc. Cele mai dureroase se anunță în sectorul public. Miniștrii au fost audiați de comisiile de specialitate, pentru ca miercuri guvernul să dea testul votului Parlamentului.
"Criza financiară declanșată în 2007 s-a propagat rapid într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar și în prima criză care prefigurează o reașezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune și responsabilitate politică în perioada de creștere. Pe lângă efectele evidente de scădere a producției, creștere a șomajului, deteriorare a nivelului de trai și sporire a incertitudinii și instabilității, criza a pus în evidență o serie de probleme privind eficiența unor instituții. Executivul a înțeles rapid necesitatea încheierii acordului de finanțare cu instituțiile internaționale și a creșterii capacității de absorbție a fondurilor europene. Au fost adoptate măsuri de reorganizare instituțională și de reașezare a finanțelor publice pe fundamente sănătoase. Modernizarea administrației publice rămâne un obiectiv prioritar, căruia i se subsumează o serie de reforme. Contextul actual trebuie să fie folosit ca oportunitate pentru accelerarea modernizării instituțiilor publice. Întârzierea procesului de modernizare nu poate fi o opțiune! Sunt în joc șansele de dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE și în cadrul unei economii mondial tot mai competitive", se arată în preambulul programului de guvernare al Cabinetului Emil Boc, postat pe site-ul Camerei Deputaților.
Obiectivele fundamentale pe care și le asumă și promovează Guvernul României sunt:
1. Revizuirea Constituției în vederea modernizării statului, a perfecționării mecanismului de funcționare a puterilor în stat și punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului național din 22 noiembrie 2009.
2. Elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei și consolidarea creșterii economice.
3. Respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menținerea cotei unice de 16% și reducerea numărului de taxe și impozite.
5. Regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe OUG nr. 37/2009 aprobat prin legea 227/2009.
6. Adoptarea si aplicarea Legii responsabilității fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.
7. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilității financiare a acestuia.
8. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului și reabilitarea sistemului național de irigații.
9. Restructurarea aparatului administrației publice pe principii de eficiență și performanță.
10. Descentralizarea inclusiv financiară, a administrației publice prin delimitarea clară a competențelor pe principii europene în scopul creșterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarității și introducerea standardelor de cost.
11. Sprijinirea mediului de afaceri și elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor.
12. Consolidarea clasei de mijloc și solidaritate pentru cei aflați în nevoie.
13. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural; protejarea și creșterea graduală a puterii de cumpărare a populației.
14. Realizarea Programului Național pentru construirea de locuințe sociale și pentru tineri.
15. Accelerarea sistemului de absorbție a fondurilor europene și asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor realizate.
16. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii.
17. Continuarea reformei în domeniul educației potrivit Pactului Național pentru Educație.
18. Reforma în domeniul sănătății.
19. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiției în vederea garantării independenței acesteia, neimplicării politicului în actul de justiție și asigurării accesului egal al tuturor cetățenilor la justiție.
20. Lărgirea sferei drepturilor minorităților naționale, pentru păstrarea identității culturale, etnice ale comunităților minoritare.
21. Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă și reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor și micilor orașe, precum și între zonele rurale și cele urbane dezvoltate.
22. Asigurarea securității energetice a României și a cetățenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
23. Asigurarea condițiilor necesare în domeniul cercetării științifice și tehnice în vederea afirmării activității de creație și inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creșterii
competitivității produselor românești.
24. Relansarea turismului și a sportului ca domenii de importanță națională.
25. Consolidarea rolului și statutului României în UE ca al șaptelea stat ca mărime în UE.
Măsurile vizate pentru reluarea creșterii economice
Guvernul își afirmă intenția de menținere a cotelor de impozitare a venitului și profitului, precum și a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la valorile existente - 16% respectiv 19% - pe parcursul perioadei de guvernare. Totodată, guvernul va promova o politică fiscală transparentă și predictibilă, având ca scop final îmbunătățirea condițiilor de funcționare a mediului de afaceri. În același timp, guvernul, prin asumarea unei coordonări eficiente cu politica monetară, își afirmă angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015.
Guvernul are în vedere:
Aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2010 până la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;
- adoptarea de urgență a Legii responsabilității fiscale care să impună bugetarea multianuală și încadrarea în anvelopa bugetară aprobată pentru ordonatorii de toate nivelurile;
- aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor, care să elimine privilegiile în materie de pensii și să asigure sustenabilitatea financiara a sistemului de pensii.
Toate aceste măsuri menționate reprezintă angajamente ale României asumate în cadrul acordului cu instituțiile financiare internaționale. Pe lângă măsurile necesar a fi urgent implementate, Guvernul consideră prioritară îndeplinirea următoarelor obiective pentru susținerea reluării creșterii economice, precum și pentru reforma sustenabilă a sectorului public și eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la îmbunătățirea standardului de viață a cetățeanului:
- controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 și a nu conduce la reduceri substanțiale și nedorite ale cheltuielilor de investiții, cu efecte negative asupra redresării economice;
- continuarea procesului de consolidare fiscală și a agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;
- creșterea semnificativă a gradului de absorbție a fondurilor de la Uniunea Europeană;
- aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a măsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de către Comisia Europeană;
- reducerea fraudei fiscale și a arieratelor din economie;
- continuarea protejării acelor categorii de populație afectate grav de criza economică;
- orientarea către proiecte de investiții publice care vor atrage o parte a forței de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice;
- eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat;
- adoptarea legii responsabilității fiscale până în martie 2010;
- continuarea reformării și simplificării sistemului de salarizare în sectorul public;
- adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităților publice locale astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenite din activitatea acestora.
- accelerarea procesului de descentralizare a administrației publice, prin adoptarea de măsuri concrete până la sfârșitul anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare.
Politica fiscal-bugetară
Pentru 2010, politica bugetară vizează reducerea deficitului la 5,9% din PIB.
Raționalizarea structurii instituționale a sectorului public, a numărului de angajați și a costurilor asociate.
Consolidarea reformelor structurale în domeniul pensiilor prin lărgirea bazei de contribuție și printr-o gestionare mai strictă a pensiilor de invaliditate și a pensionărilor anticipate.
O mai bună direcționare a programelor de asistență socială și consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente.
O politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să țină seama de constrângerile macroeconomice și bugetare.
Promovarea Legii responsabilității fiscale
Promovarea legii privind reforma sistemului de pensii
Reducerea graduală a deficitului bugetar până la un nivel situat sub 3% din PIB în anul 2012
Lansarea unei evaluări instituționale a funcțiilor, structurilor instituționale și a competențelor agențiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru și de a consolida profesionalismul personalului.
Creșterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării
continuarea programului de reducere a parafiscalității și de punere în aplicare a planului de reducere a numărului de avize și autorizații eliberate de către instituțiile publice centrale și/sau agențiile subordonate
O mai bună direcționare a programelor de asistență socială și restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel încât acestea să capete caracter complementar și să nu constituie unică sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă
Justiție
Adoptarea codurilor de procedura civilă și penală și începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru coduri; elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare a celor patru coduri; elaborarea unor studii de impact ale aplicării codurilor, pe baza cărora să se poată evalua dacă este oportună implementarea lor simultană sau etapizată, mai întâi codurile penal și procedură penală, apoi civil și procedură civilă; evaluarea capacităților logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor;
Îmbunătățirea legislației privind funcționarea CSM
Combaterea corupției și a criminalității organizate
Desființarea unităților de parchet fără un volum de activitate care să le justifice existența
Simplificarea schemei de personal a Parchetului General
Educație
Alocarea a 6% din PIB pentru finanțarea educației
Înființarea, prin Serviciul Național de Evaluare și Examinare, a „băncii naționale de itemi de evaluare", pe niveluri de învățământ și discipline/module de pregătire. În acest mod se va realiza un sistem național unitar de standarde în evaluarea performanțelor la clasă și va fi o mai mare transparență în notarea elevilor la nivel național. Un obiectiv ce trebuie atins până în 2014 este cuprinderea în educația timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.
Centrarea curriculumului pe 8 competențe-cheie, agreate și utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competențe-cheie trebuie dobândite în școală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu și compatibile cu cerințele noii economii a cunoașterii. În Legea educației naționale, Curriculumul Național este fundamentat pe cele 8 domenii de competențe cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți:
– comunicare în limba română și, după caz, în limba maternă;
– comunicare în limbi străine;
– competențe în matematică și competențe fundamentale în științe și tehnologii;
– competențe digitale;
– „a învăța să înveți";
– competențe sociale și civice;
– inițiativă și antreprenoriat;
– sensibilitate și expresie culturală.
Acreditarea, de către ARACIS, a tuturor universităților care pot desfășura studii de masterat și doctorat. Acreditarea se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte, permițând astfel universităților să-și dezvolte flexibil propriile programe de masterat și doctorat. Universitățile neacreditate de către ARACIS pentru studii de masterat și doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituțiile statului, cu consecințele salariale și profesionale de rigoare.
Diferențierea și ierarhizarea universităților. Pentru concretizarea acestor opțiuni, instituțiile de învățământ superior acreditate vor fi evaluate de către ARACIS și CSIS, pe baza unor criterii
riguroase și a unor indicatori de performanță măsurabili, pentru a fi diferențiate și ierarhizate:
– de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii: licență + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale și postgraduale).
– de educație și cercetare (licență + masterat).
– de educație (licență).
Guvernul României deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 EUR la care părintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea învățământului obligatoriu, în scopuri strict educaționale. Părinții/tutorii copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi sume, în limita a 500 EUR /an, care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil abia după vârsta de 16 ani, în scopuri strict educaționale, precis determinate prin legislație.
Digitalizarea conținuturilor curriculare și crearea unei Biblioteci Virtuale, prin care toți elevii vor avea acces la toate resursele de învățare în format digital.
Sănătate
Dezvoltarea medicinei de familie prin creșterea alocațiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei și copilului, de prevenție și supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică.
Concesionarea și/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le dețin în administrare.
Realizarea unei rețele de spitale de urgență regionale la standarde europene
Creșterea finanțării sistemului de urgență și dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toate zonele țării.
Extinderea programului național de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.
Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor și a persoanelor cu risc.
Acces universal și gratuit la servicii de planificare familială.
Piața Muncii
Creșterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013
Creșterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populația în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susținerea înființării și funcționării comitetelor sectoriale.
Asigurări sociale
Susținerea în Parlamentul României și implementarea legii sistemului unitar de pensii publice.
Înființarea fondului de garantare a drepturilor participanților la sistemul de pensii private și elaborarea legii de organizare și funcționare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat.
Familia, Protecția Copilului și Egalitatea de șanse
Acordarea de gratuități în vederea accesului la educația primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) și din cadrul etniei rome
Creșterea continuă a calității vieții persoanelor cu handicap și sprijinirea familiilor aparținătoare.
Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilități cu potențial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă.
Tineret și Sport
Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului și a internship-ului și alte măsuri legislative
Lărgirea gamei de burse și sporuri sociale pentru studenți și generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învățământului.
Predarea taberelor școlare și de tineret închise sau nefuncționale autorităților locale pentru renovarea și folosirea lor conform funcției inițiale și reabilitarea acelora care funcționează și adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate public-private.
Mediul de afaceri, IMM-uri, concurență și protecția consumatorului
Simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ, diminuarea birocrației și a corupției, a poverii administrative și fiscale și a parafiscalității; se va urmări reducerea numărului de proceduri administrative, a duratei de obținere a autorizațiilor, avizelor, licențelor, permiselor, a costurilor acestor proceduri și implicit scăderea corupției
Plasarea prin intermediul Bursei de Valori București (BVB) a unor emisiuni de obligațiuni de stat; Vânzarea prin mecanismele BVB, prin ofertă publică, a unor pachete de acțiuni la companii deținute de stat din domeniul energetic; Oferte suplimentare de acțiuni ale unor societăți deja listate la BVB la care statul deține încă acțiuni.
Transporturi
Asigurarea coerenței și continuității pe termen lung a lucrărilor de autostrăzi prin promovarea „PACTULUI NAȚIONAL AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI", finanțat cu cel puțin 1% din PIB.
Instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plătești cât și cum folosești" și colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe.
Reorganizarea activității de construcție și întreținere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul C.N.A.D.N.R. a activităților: de autostrăzi, de drumuri naționale, de centuri ocolitoare.
Finalizarea tronsoanelor de pe coridorul IV pan-european între Nădlac și Sibiu (total 349 km) și între Cernavodă și Constanța, inclusiv Centura Constanța (total 74 km) la nivel de autostradă până în anul 2012.
Finanțarea porțiunii între Târgu Mureș și Borș (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca pentru porțiunea între Târgu Mureș și Brașov (161 km) să fie identificate alte soluții de finanțare și realizare.
Finalizarea tronsonului de autostradă București - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Brașov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014.
Începerea lucrărilor la autostrada Ploiești - Buzău - Focșani (108 km), parte a coridorului IX pan-european și la autostrada Focșani - Săbăoani (140 km).
Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureș - Iași (300 km) și la Autostrada Sudului București -Alexandria - Craiova (170 km).
Realizarea studiilor de fezabilitate și proiectare la autostrada Lugoj - Caransebeș - Orșova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului pan-european IV B.
Realizarea studiilor de fezabilitate și proiectare la coridorul pan-european IX Focșani - Albița.
Finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureștiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin nord, cât și prin sud.
Refacerea a 4 000 km de drumuri naționale la nivel calitativ european.
Inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nikopole și conectivitatea cu Autostrada Sudului.
Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată București-Constanța și a tronsonului Câmpina - Brașov, porțiuni din coridorul IV pan-european.
Reconstrucția Gării de Nord București prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial, lucrările fiind scoase la licitație internațională.
Modernizarea stațiilor de cale ferată: Pitești, Râmnicu Vâlcea, Vaslui, Brăila, Târgu Mureș, Giurgiu, Călărași, Reșița Sud, Piatra Neamț, Zalău, Bistrița, Alexandria, Slatina, Slobozia, Sfântu Gheorghe, Botoșani, Baia Mare, Satu Mare, Târgoviște, Miercurea Ciuc, Târgu Jiu.
Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 și cu centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanța.
Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București pentru atingerea unei capacități de 5 milioane de pasageri pe an;
Cercetare
Alocarea resurselor prin competiție, exclusiv în funcție de criteriile de calitate științifică. Evaluările instituțiilor, persoanelor și proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internațional recunoscute.
Societatea informațională
Implementarea și dezvoltarea sistemului de e-guvernare, la nivel central și local, având ca principiu de bază asigurarea valabilității și opozabilității față de terți a operațiunilor efectuate prin mijloace electronice și a documentelor emise, prelucrate și transmise în format electronic, atât între instituțiile publice, cât și între acestea și entitățile și persoanele
Dezvoltarea accelerată a Sistemului Electronic Național (SEN), integrat cu platforma națională eRomania, facilitându-se introducerea a cel puțin unui serviciu electronic pe zi de drept privat,
Dezvoltarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP) în vederea simplificării și creșterii eficienței achizițiilor efectuate
Agricultură și dezvoltare rurală
Asigurarea securității alimentare a țării prin creșterea și diversificarea producției agricole
Creșterea exportului de produse agroalimentare și echilibrarea balanței comerciale agricole
Asigurarea funcționalității sistemelor de irigații pe o suprafață amenajată de 1,5 milioane ha.
Stoparea declinului suprafețelor împădurite și extinderea suprafeței de păduri la 30% din suprafața României, în următorii 3 ani.
Împădurirea terenurilor improprii agriculturii și crearea de perdele forestiere de protecție pe 5% din suprafețele agricole din zonele expuse secetei și deșertificării.
Revizuirea și reactualizarea sistemului național de evidență a animalelor (în prezent se dau subvenții pe efectivele deținute în 2007).Controlul mai riguros al comercianților și procesatorilor care achiziționează cereale în valoare mai mare de 5.000 lei/persoană fizică.
Dezvoltare regională și turism
Continuarea programelor de construcții de săli de sport; consolidarea și reabilitarea sălilor de sport; bazine de înot; patinoare artificiale; proiectarea, reabilitarea și construirea de sedii pentru așezăminte culturale din mediul rural și mic urban, reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale și dotarea așezămintelor culturale în mediul rural și mic urban
Construcții de locuințe sociale; construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii; pentru chiriașii evacuați din locuințele retrocedate; sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală;
Program de reducere a vulnerabilității la activitate seismică a clădirilor publice
Energie
Creșterea securității energetice a țării prin:
– modernizarea sistemelor de transport și distribuție, dezvoltarea inter-conexiunilor și diversificarea surselor de import de materii prime energetice.
– creșterea ponderii producției de energie electrică, bazată pe un mix optim de energie compus din: cărbune, gaze naturale, nuclear și hidro, pentru a asigura funcționarea economică și stabilă, crescând ponderea surselor de energie nucleară și producția de energie din surse regenerabile.
– Reorganizarea, retehnologizarea și eficientizarea societăților comerciale din sectorul energetic de stat și înființarea a două Companii Naționale de producere a energiei electrice, precum și asigurarea compatibilității instalațiilor energetice cu cerințele de mediu
- stimularea dezvoltării unor noi capacități de producție pentru energie electrică, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala de la Tarnița reprezentând obiective strategice;
Reorganizarea companiilor de stat din domeniul energiei electrice, în două companii, care să ducă la creșterea concurenței în sector, în beneficiul consumatorilor
Realizarea unei strategii naționale pentru valorificarea resurselor minerale non-energetice și reevaluarea proiectului Roșia-Montană.
Protecția mediului
Realizarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populația României și asigurarea pentru 69% din populație a canalizării și epurării apelor uzate menajere
Susținerea unei agriculturi ecologice
Reforma administrației publice
în domeniul sănătății publice: transferarea către autoritățile locale a competențelor privind managementul spitalelor comunale, orășenești, municipale, respectiv județene.
în domeniul culturii: descentralizarea instituțiilor de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și ai căror beneficiari sunt cu preponderență comunitățile locale.
în domeniul agriculturii: descentralizarea către Consiliile Județene a atribuțiilor direcțiilor județene pentru agricultură, cu excepția celor de inspecție și control.
în domeniul protecției mediului: descentralizarea către Consiliile Județene a atribuțiilor agențiilor județene pentru protecția mediului, cu excepția celor de inspecție și control.
În privința gestiunii patrimoniului, vor fi transferate în proprietatea comunelor, orașelor, municipiilor și a județelor terenuri și clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituții din administrația publică centrală, precum și societăți comerciale cu capital de stat (ex. Agenția Domeniilor Statului, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive școlare, unități militare și exploatații miniere dezafectate etc.)
Ordinea publică
Implementarea unei Strategii Naționale pentru Controlul Criminalității ce are la bază trei componente: cunoașterea, prevenirea și aplicarea legii în domeniul criminalității. Strategia va prioritiza activitățile privind siguranța și ordinea publică.
transferul în stradă a centrului de greutate al activității poliției și jandarmeriei, îmbunătățirea siguranței stradale și a relației cetățean-polițist
Conectarea la Sistemul Informatic Schengen, element esențial pentru buna funcționare a spațiului de securitate, libertate și justiție și menținerea unei politici publice și unui nivel înalt de securitate publică, inclusiv securitate națională, în teritoriile statelor membre
Eficientizarea și dinamizarea activității Direcției Generale Anticorupție.
Politică externă
Pregătirea instituțională a diplomației românești pentru participarea la Serviciul European de Acțiune Externă al UE.
România va continua să susțină aspirațiile europene ale Republicii Moldova și obiectivul strategic al acesteia de integrare europeană. Ca stat membru UE, România va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistență financiară europeană și creșterea contribuției Uniunii la finanțarea proiectelor de dezvoltare economică și socială.
Cultură și Patrimoniu național
Protejarea patrimoniului cultural național, a celui aparținând culturii minorităților naționale, precum și a patrimoniului imaterial, prin programe și măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea și conservarea, respectiv punerea lor în valoare și reinserția în viața comunității, prin dezvoltarea de proiecte integrate și de rețele de cooperare
Promovarea valorilor culturii române precum și a celor aparținând minorităților naționale în circuitul cultural internațional și susținerea mobilității creatorilor, artiștilor, specialiștilor din sectorul culturii, prin implementarea unui program de măsuri de sprijin, care să cuprindă acordarea de sprijin financiar și material/logistic pentru rezidențe, călătorii, studii și cercetări, pentru stimularea prezenței și poziționării pe piața culturală internațională.
Apărare Națională
îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de stat membru al NATO și UE;
creșterea graduală a ponderii cheltuielilor de înzestrare astfel încât, pe termen lung, aceasta să reprezinte cel puțin 20% din bugetul MApN, în conformitate cu recomandările NATO, prin asigurarea și menținerea bugetului apărării la un procent apropiat de 2%;
Afaceri europene
Procesul de aprofundare a integrării europene: România susține continuarea extinderii zonei euro și a Spațiului Schengen.
Procesul de extindere: România va sprijini continuarea extinderii Uniunii, în condițiile respectării de către statele candidate a criteriilor definite la nivelul UE.
Relații interetnice
Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităților naționale din România.
Românii de pretutindeni
Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării, prezervarea și afirmarea identității culturale a românilor de pretutindeni:
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























