Un profesor va putea avea cel mult două mandate de rector sau decan, vârsta legală de pensionare din învățământul superior va fi de 65 de ani, iar toți studenții instituțiilor acreditate vor figura într-o bază națională de date, pentru prevenirea falsificării diplomelor, a decis Guvernul.
Propunerile sunt incluse în proiectul de lege privind reforma educației, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Premierul Emil Boc a precizat, la finalul ședinței Executivului în care a fost discutat proiectul, că acesta are ca punct de plecare Pactul național pentru educație și Strategia elaborată de comisia prezidențială condusă de Mircea Miclea.
Proiectul de lege prevede că un profesor va putea avea maximum două mandate de rector sau decan, iar vârsta legală de pensionare din învățământul superior va fi de 65 de ani, dar profesorii universitari și conducătorii de doctorate pot continua activitatea până la 70 de ani, cu aprobarea anuală a Senatului universității, în funcție de performanțe și de resursele financiare pe care le are instituția.
În cazul în care universitățile abuzează de autonomia universitară, sancțiunile pot merge de la suspendarea rectorului până la desființarea instituției de învățământ. Concursurile obținute prin plagiat sau în urma unei incompatibilități vor fi anulate. "Oricine realizează un plagiat își pierde titlul universitar", a spus Boc.
Starea învățământului universitar va fi monitorizată prin indicatori statistici, iar condițiile de vechime pentru ocuparea pozițiilor didactice în învățământul superior vor fi eliminate pentru cei care provin din învățământul superior. "Cu alte cuvinte nu va mai exista o condiție de vechime pentru a ajunge lector, conferențiar sau profesor universitar", a declarat premierul.
Înființarea registrului matricial unic - o bază de date electronică cu toți studenții instituțiilor acreditate -, finanțarea multianuală pe cicluri de studii și înființarea unui sistem de împrumuturi pentru studenți sunt alte prevederi din proiectul de lege.
Curriculum-ul va avea la bază cele opt "competențe cheie" agreate în UE care, potrivit premierului, "vor schimba din temelii" modul în care elevii dobândesc cunoștințele, pentru că manualele nu se vor mai baza pe cantitate, ci pe calitatea informației. "Să învețe cum să învețe, să li se dezvolte spiriul creativ, să nu mai fie doar o masă amorfă care să recepteze informații cantitative, ci (...) să îi pregătească cu abilități de comunicare, digitale, specifice secolului în care trăim, cu abilități de inițiativă și antreprenoriat", a spus Boc.
În învățământul preuniversitar, 20% din curriculum va fi stabilit de școală, de consiliul de administrație și de consiliul local, 60% din curriculum va fi la fel la nivel național, iar 20% va fi opțional. Programul "Școală după școală" va fi reglementat printr-un act normativ.
Principiul "finanțarea urmează elevul" va fi aplicat și pentru învățământul privat, nu doar pentru cel de stat. Schema de finanțare a învățământului preuniversitar va fi de trei tipuri: cea de bază, în funcție de costul standard per elev, finanțarea pentru investiții și cea pentru premierea școlilor performante. Elevii vor fi evaluați prin teste internaționale, iar pentru fiecare elev va fi elaborat un plan individualizat de învățare după fiecare ciclu curricular. Boc a explicat că părinții vor primi rapoarte privind evoluția educațională a copilului, începând cu grădinița.
"Acest portofoliu educațional va urma copilul pe toată perioada de învățare și vom putea să-l îndrumăm spre cea mai bună profesie pe care o poate avea și să îi corectăm din timp eventualele lacune", a declarat el.
Legea prevede alocarea a 7% din PIB pentru educație, din care 6% pentru sistemul de învățământ și 1% pentru cercetare.
