Propunerile sunt incluse în proiectul de lege privind reforma
educaţiei, pentru care Executivul îşi va asuma răspunderea. Premierul
Emil Boc a precizat, la finalul şedinţei Executivului în care a fost
discutat proiectul, că acesta are ca punct de plecare Pactul naţional
pentru educaţie şi Strategia elaborată de comisia prezidenţială condusă
de Mircea Miclea.
Proiectul de lege prevede că un profesor va
putea avea maximum două mandate de rector sau decan, iar vârsta legală
de pensionare din învăţământul superior va fi de 65 de ani, dar
profesorii universitari şi conducătorii de doctorate pot continua
activitatea până la 70 de ani, cu aprobarea anuală a Senatului
universităţii, în funcţie de performanţe şi de resursele financiare pe
care le are instituţia.
În cazul în care universităţile abuzează de autonomia universitară, sancţiunile pot merge de la suspendarea rectorului până la desfiinţarea instituţiei de învăţământ. Concursurile obţinute prin plagiat sau în urma unei incompatibilităţi vor fi anulate. "Oricine realizează un plagiat îşi pierde titlul universitar", a spus Boc.
Starea învăţământului universitar va fi monitorizată prin indicatori
statistici, iar condiţiile de vechime pentru ocuparea poziţiilor
didactice în învăţământul superior vor fi eliminate pentru cei care
provin din învăţământul superior. "Cu alte cuvinte nu va mai exista o
condiţie de vechime pentru a ajunge lector, conferenţiar sau profesor
universitar", a declarat premierul.
Înfiinţarea registrului matricial unic - o bază de date electronică cu
toţi studenţii instituţiilor acreditate -, finanţarea multianuală pe
cicluri de studii şi înfiinţarea unui sistem de împrumuturi pentru
studenţi sunt alte prevederi din proiectul de lege.
Curriculum-ul va
avea la bază cele opt "competenţe cheie" agreate în UE care, potrivit
premierului, "vor schimba din temelii" modul în care elevii dobândesc
cunoştinţele, pentru că manualele nu se vor mai baza pe cantitate, ci
pe calitatea informaţiei. "Să înveţe cum să înveţe, să li se dezvolte
spiriul creativ, să nu mai fie doar o masă amorfă care să recepteze
informaţii cantitative, ci (...) să îi pregătească cu abilităţi de
comunicare, digitale, specifice secolului în care trăim, cu abilităţi
de iniţiativă şi antreprenoriat", a spus Boc.
În învăţământul preuniversitar, 20% din curriculum va fi
stabilit de şcoală, de consiliul de administraţie şi de consiliul
local, 60% din curriculum va fi la fel la nivel naţional, iar 20% va fi
opţional. Programul "Şcoală după şcoală" va fi reglementat printr-un
act normativ.
Principiul "finanţarea urmează elevul" va fi aplicat şi pentru învăţământul privat, nu doar pentru cel de stat. Schema de finanţare a învăţământului preuniversitar va fi de trei tipuri: cea de bază, în funcţie de costul standard per elev, finanţarea pentru investiţii şi cea pentru premierea şcolilor performante. Elevii vor fi evaluaţi prin teste internaţionale, iar pentru fiecare elev va fi elaborat un plan individualizat de învăţare după fiecare ciclu curricular. Boc a explicat că părinţii vor primi rapoarte privind evoluţia educaţională a copilului, începând cu grădiniţa.
"Acest portofoliu educaţional va urma
copilul pe toată perioada de învăţare şi vom putea să-l îndrumăm spre
cea mai bună profesie pe care o poate avea şi să îi corectăm din timp
eventualele lacune", a declarat el.
Legea prevede alocarea a 7% din PIB pentru educaţie, din care 6% pentru
sistemul de învăţământ şi 1% pentru cercetare.
