Greenpeace solicită autorităților române să renunțe la planurile de construire a încă două reactoare nucleare de tip CANDU 6 la Cernavodă, ca urmare a concluziilor noului raport solicitat de Greenpeace, care arată că aceste reactoare nu sunt sigure și sunt prea periculoase pentru a fi construite.
"Reactoarele de la Cernavodă nu respectă standardele moderne. Guvernul României și companiile din proiect trebuie să renunțe la planurile de construire a reactoarelor Cernavodă 3 și 4", a afirmat coordonatorul de campanii de energie în cadrul Greenpeace României, Crisanta Lungu, în cadrul unei conferințe de presă.
La rândul său, Jan Haverkamp, specialist în energie nucleară la Greenpeace Europe a precizat că, deși România are nevoie de energie nucleară, la Cernavodă nu este o localitate în care un copil sub patru ani să poată locui.
"Deoarece reactoarele CANDU 6 au același design ca cele de la Cernobîl, autoritățile de reglementare din Germania și Statele Unite nu ar fi de acord niciodată cu construirea lor. Dacă România continuă construirea reactoarelor Cernavodă 3 și 4, este foarte clar că tratează populația României ca pe niște cetățeni second hand cărora li se va furniza o centrală nucleară second hand", a menționat Jan Haverkamp.
Studiul realizat de Dr. Gordon R. Thompson, directorul Institutului pentru Studierea Resurselor și Securității din Massachusetts (SUA), arată o serie de probleme legate de reactoarele CANDU 6, printre care: același design de reactor care a determinat explozia de la Cernobîl și primul accident nucler din lume, în 1952, la laboratoarele Chalk River, aparținând Companiei de Energie Atomică din Canada (AECL); un reactor CANDU 6 nu rezistă în cazul unui atac terorist și nu îndeplinește standardele de siguranță adoptate după atacul terorist din 11 septembrie, din SUA; impactul unor factori exerni, precum cutremurele (frecvente în această parte a României), nu sunt luate în considerare suficient, în estimarea riscurilor pentru reactoarele CANDU 6, se arată în raportul Greenpeace.
"Greenpeace recomandă o evaluare completă a riscurilor, înaintea acordării licenței de construire pentru reactoarele Cernavodă 3 și 4 și solicită acest lucru Guvernului României, CNCAN, Comisiei Europene și companiilor implicate în acest proiect", spun reprezentanții Greenpeace.
Nuclearelectrica, împreună cu cei șase investitori, ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola și RWE Power, au semnat la 20 noiembrie 2008 Acordul Investitorilor pentru înființarea companiei de proiect (SC EnergoNuclear SA) care va construi, pune în funcțiune și exploata Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă. În urma negocierilor, s-a decis că împărțirea acțiunilor între partenerii de proiect să fie astfel: Nuclearelectrica (51%), CEZ, GdF-Suez, Enel și RWE Power (câte 9,15%) și ArcelorMittal și Iberdrola (câte 6,2%).
Compania de proiect este cea care își va recalcula singură suma necesară investiției la cele două reactoare. Ea are termen un an și jumătate pentru a anunța noua sumă necesară finalizării proiectului, potrivit reprezentanților Ministerului Economiei și Finanțelor. Proiectul urmează să fie notificat Comisiei Europene în baza tratatului Euratom.
Proiectul urmează să se realizeze în două etape: etapa de pre-proiect, care se estimează să dureze 18 luni, de la înregistrarea viitoarei societăți comerciale și a doua etapă, care este etapa propriu-zisă de realizare a proiectului, având o durată de circa șase ani.
Costul estimat pentru cele două reactoare este de patru miliarde euro. Fiecare unitate va avea o putere instalată de 720 MW.
Durata de viață a unei unități este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii la 40 de ani. Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă vor folosi tehnologie de tip CANDU 6. Inițial, construirea lor urma să înceapă în 2009.
Procesul de negociere cu cei șase investitori interesați, ArcelorMittal, CEZ, Electrabel, Enel, Iberdrola și RWE Power, a început la 4 decembrie 2007.
