O amenințare puțin cunoscută publicului larg, dar cu efecte potențial devastatoare, ar putea afecta în următoarele decenii servicii de care depind miliarde de oameni zilnic. Sistemele GPS, prognozele meteo, comunicațiile globale și chiar o parte din infrastructura plăților electronice ar putea deveni vulnerabile din cauza unui fenomen numit Sindromul Kessler, care ar putea începe să se manifeste încă din jurul anului 2040, potrivit unui nou studiu, consultat de publicația Sciene & Vie.
Deși pare desprins dintr-un scenariu science-fiction, riscul este analizat tot mai serios de comunitatea științifică. Cercetarea publicată în Journal of the Association of Environmental and Resource Economists avertizează că orbita joasă a Pământului este tot mai aglomerată de sateliți acitvi sau resturi ale unor ansambluri orbitale, iar momentul în care această acumulare ar putea declanșa o reacție în lanț cu consecințe globale este tot mai aproape, scrie Science ei Vie.
Sindromul Kessler a fost descris pentru prima dată în 1978 de astrofizicianul american Donald Kessler. Teoria pornește de la o idee simplă, dar alarmantă: pe măsură ce numărul sateliților și al resturilor orbitale crește, cresc și șansele de coliziune.
O singură ciocnire între doi sateliți poate genera mii de fragmente care se deplasează cu viteze de zeci de mii de kilometri pe oră. Aceste fragmente pot lovi alți sateliți, producând noi explozii și alte mii de resturi, într-o reacție în lanț extrem de dificil de oprit.
Specialiștii avertizează că, odată declanșat la scară largă, fenomenul ar putea transforma anumite zone ale orbitei într-un mediu periculos pentru sateliții existenți și pentru lansările viitoare.
De ce ar putea fi afectate GPS-ul, prognozele meteo și plățile electronice
Problema majoră este că față de momentul în care a fost formulat, în prezent Sindromului Kessler ar avea în prezent efecte mult mai grave decât simpla perturbare a activității orbitale.
Sistemele GPS utilizate pentru navigație, aplicațiile de prognoză meteo, telecomunicațiile, transmisiunile de date și numeroase operațiuni financiare se bazează pe rețele orbitale. Distrugerea sau scoaterea din funcțiune a unui număr important de sateliți ar putea afecta servicii folosite zilnic de miliarde de oameni.
Într-un astfel de scenariu, localizarea prin GPS ar putea deveni mai puțin precisă, prognozele meteorologice ar putea fi afectate, iar anumite operațiuni financiare și de sincronizare a rețelelor bancare ar putea întâmpina dificultăți.
Anul 2040, prima fereastră de risc identificată de cercetători
Economiștii Akhil Rao și Giacomo Rondina au încercat să estimeze momentul în care aglomerarea orbitei joase ar putea deveni critică.
Potrivit modelului elaborat de cei doi cercetători, punctul de risc maxim ar putea apărea oricând într-un interval cuprins între 2040 și 2184. Cu alte cuvinte, anul 2040 nu reprezintă o dată certă a producerii unui colaps orbital, ci cel mai timpuriu moment în care efectele ar putea începe să devină vizibile.
Autorii subliniază că evoluția depinde de numeroși factori, inclusiv de ritmul lansărilor de sateliți, de măsurile de curățare a orbitei și de capacitatea industriei spațiale de a evita coliziunile.
În prezent, mii de sateliți operează pe orbita joasă a Pământului, iar numărul lor crește rapid odată cu extinderea marilor constelații comerciale.
Potrivit celor mai recente date oficiale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), actualizate la 9 octombrie 2026, aproipaee 20.000 de satelitți se află pe orbite terestre, dar în spațiul există circa 42.000 de obeicte spațiale.
Aproximativ 28.270 de sateliți au fost lansați pe orbită de la începutul erei spațiale.
Aproximativ 19.440 de sateliți se află încă în spațiu.
Aproximativ 15.900 de sateliți sunt încă funcționali.
În plus, rețelele de supraveghere spațială urmăresc aproximativ 47.020 de obiecte pe orbită, incluzând sateliți, trepte de rachetă și deșeuri spațiale. [sdup.esoc.esa.int]
