Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, expus la Iași. Povestea impresionantă a piesei datate din anul 1500

Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare
Unul dintre cele mai importante obiecte de patrimoniu legate de domnia lui Ștefan cel Mare poate fi admirat, începând de duminică, la Iași. Steagul de luptă al domnitorului, datat în anul 1500 și aflat în colecția Muzeului Național de Istorie a României, este prezentat publicului în cadrul „SACRUM. Iași Art Festival”.
Este pentru a doua oară în ultimii 70 de ani când această piesă de patrimoniu ajunge să fie expusă la Iași. Steagul face parte din expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței”, deschisă la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii.
Expoziția poate fi vizitată până la 30 octombrie și a fost organizată cu ocazia deschiderii festivalului dedicat memoriei, istoriei și patrimoniului cultural asociate Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Un obiect de patrimoniu cu o valoare istorică și simbolică aparte
Decizia de a aduce steagul la Iași a fost legată de amploarea evenimentelor organizate în cadrul festivalului. Managerul Muzeului Național de Istorie a României, Cornel Ilie, a explicat importanța piesei expuse la Palatul Culturii.
„Când am văzut evenimentele de amploare organizate în cadrul festivalului, am răspuns pozitiv Complexului Muzeal Național Moldova de a avea o expoziție dedicată stindardului liturgic al lui Ștefan cel Mare, un obiect de patrimoniu cu valoare extraordinară. Probabil cu greu poate fi găsit un obiect din această perioadă care să se ridice la valoarea istorică, la valoarea artistică, valoarea simbolică a acestui stindard”, a declarat, pentru Agerpres, Cornel Ilie, managerul Muzeului Național de Istorie din București.
Alături de steag, vizitatorii pot vedea machete ale unor monumente dedicate lui Ștefan cel Mare, documentul descoperit în acest an în interiorul statuii voievodului din fața Palatului Culturii, precum și alte piese și mărturii istorice.
Ștefan cel Mare, figura aleasă pentru prima ediție a festivalului
Organizatorii au explicat că alegerea lui Ștefan cel Mare pentru debutul festivalului are legătură cu importanța voievodului pentru istoria Moldovei și pentru Iași.
Alexandru Chituță, managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național Moldova, a vorbit despre modul în care a fost pregătită expoziția și despre colaborarea cu Muzeul Național de Istorie a României.
„Am dorit încă de la debutul Festivalului 'SACRUM. Iași Art Festival' să scoatem în evidență o personalitate importantă a Moldovei și a Iașiului. Am început cu Ștefan cel Mare pentru că este figura prin excelență a Moldovei atât cea de aici cât și cea de peste Prut. Și atunci, împreună cu managerul Muzeului Național de Istorie a României, care are o colecție importantă, am discutat ce vom aduce și în edițiile viitoare”, a declarat managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național Moldova, Alexandru Chituță.
Vernisajul expoziției a avut loc duminică după-amiaza, în prezența unor reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților locale.
Steagul lui Ștefan cel Mare, legat de Mănăstirea Zografu
Importanța stindardului este legată și de povestea sa. Senica Țurcanu, șeful Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii din Iași, a explicat legătura dintre piesă, domnitor și Mănăstirea Zografu de la Sfântul Munte Athos.
„Este un moment special pentru noi. Astăzi este debutul festivalului 'Sacrum'. Stindardul liturgic al lui Ștefan cel Mare este una dintre cele mai valoroase piese care este adusă anul acesta la Iași. Expoziția dedicată lui Ștefan cel Mare vorbește despre identitatea noastră ca ieșeni, particularizează Festivalul Sacrum la Iași. Nu este vorba doar de o piesă specială, ci și de simboluri, despre modul în care îl percepem pe Ștefan cel Mare. Am adăugat niște piese, niște machete ale statuii lui Ștefan cel Mare, care sunt în conexiune cu stindardul liturgic al lui Ștefan cel Mare, dăruit de acesta, în 1500, Mănăstirii Zogragu din Sfântul Munte Athos, mănăstire pe care o restaurase. Stindardul a fost recuperat în 1917 și de atunci este în România”, a declarat Senica Țurcanu, șeful Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii din Iași.
Potrivit acesteia, Ștefan cel Mare a făcut numeroase danii către mănăstirile de la Sfântul Munte Athos. Mănăstirea Zografu, cu hramul „Sf. Gheorghe”, a avut un loc important între acestea, voievodul referindu-se la ea drept „mănăstirea domniei mele”.
Mănăstirea Zografu a fost rectitorită de Ștefan cel Mare
Istoria stindardului este strâns legată de cea a Mănăstirii Zografu, care ajunsese în ruină în secolul al XV-lea. Domnitorul Moldovei a contribuit la refacerea acesteia aproape integral.
Mănăstirea a fost rectitorită de Ștefan cel Mare în perioada 1466-1502. În prezent, Zografu este considerată a noua în ierarhia mănăstirilor athonite.
Potrivit unor inscripții și mărturii scrise de cercetători importanți, domnitorul a făcut numeroase danii către mănăstirile de la Sfântul Munte, iar Zografu s-a numărat printre principalii beneficiari.
De la Muntele Athos, în tezaurul României
Steagul de luptă a rămas la Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos până în perioada interbelică, când a fost returnat statului român.
Ulterior, piesa a intrat în tezaurul României și a ajuns să fie expusă în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Acum, pentru a doua oară în ultimele șapte decenii, stindardul poate fi văzut la Iași.
Cum arată stindardul lui Ștefan cel Mare
Piesa are un fundal roșu și a trecut între timp printr-un proces de recondiționare. Imaginea de pe avers îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe în timp ce străpunge balaurul.
Cornel Ilie a explicat în detaliu modul în care este realizată reprezentarea de pe stindard.
„Fundalul drapelului este de culoare roșie. Între timp steagul a fost recondiționat. Aversul steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul și este brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o pernă roșie, trăgând spada din teacă cu stânga, în timp ce cu dreapta trage de gardă și zdrobește sub picioarele lui balaurul cu trei capete, ce se încolăcește pe sub tron. Doi îngeri coborând din cer îi aduc, cel de la dreapta, o sabie, iar cel de la stânga, un scut încrustat cu pietre scumpe, și îi pun pe cap o frumoasă coroană, împodobită și ea cu două rânduri de pietre scumpe”, a explicat managerul Muzeului Național de Istorie.
Expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței”, în cadrul căreia este prezentat stindardul, rămâne deschisă la Muzeul de Istorie a Moldovei din Palatul Culturii până pe 30 octombrie.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

























